Redescoperă România 2011, Banat – Ziua 4

Cam greu de descris ziua patru din Redescoperă România 2011. E greu pentru că n-am vizitat nimic. Dar asta nu înseamnă că nu a fost o zi minunată. De ce? Deoarece la Sâmbătă de Sus, la hotelul la care am stat s-a adunat toată gaşca #dinRomania. Toată însemnând nu doar cei 20 de oameni din ultima ediţie. S-au adunat toţi nebunii frumoşi care au fost în Redescoperă România 2011. Toţi cei care în decursul anului s-au plimbat, au muncit, şi-au scris poveştile, ne-au arătat că în România sunt şi locuri pe care mulţi dintre noi nu le ştiam și care merită vizitate.

A fost o zi de relaxare, cu jocuri, concursuri şi alte multe surprize, în mare, socializare şi lucruri care ne-au făcut să ne simţim bine. De departe, din punctul meu de vedere, cel mai tare a fost concursul pe echipe. Să vă explic. Au fost 5 probe: „Mută-te pe ţeavă”, Recunoaşte şi refă nodul, Dă-i la poartă (pe jos, pe sus şi în bară), Arde-o pe Marghioala (trebuia să aprindem focul cu un cremene) şi Nimereşte cutia de bere. Arbitrii? Unu’ şi unu: Anca Bundaru, Doru Panaitescu, Toma Nicolau, Augustin Radu şi Andrei Zdetovețchi.

Trebuie să vă spun că a fost o mare hăhăială. Mare rău. În special la prima probă. „Mută-te pe ţeavă” s-a desfăşurat în felul următor: membrii echipei se aşează pe o ţeavă în ordinea lunilor în care s-au născut. Apoi, în timp de 10 minute trebuia să ne mutăm locurile, în aşa fel încât la final să fim aşezaţi în ordinea înălţimii, dar, toate astea, fără să coborâm de pe ţeavă şi fără să vorbim între noi. Imaginaţi-vă ce a fost acolo. 🙂

La Recunoaşte şi refă nodul nu cred că trebuie să vă mai spun despre ce e vorba, la Trage la poartă, aceeaşi poveste, însă, Arde-o pe Marghioala necesita ceva explicaţii. 🙂 Numele a fost dat de însuşi marele povestitor Augustin. Ideea era să aprindem un foc, având la dispoziţie un cremene, o coală de hârtie, o săpăligă şi lemne. Nu pare mare şmecherie, dar atunci când trebuie s-o faci într-un anume timp, treaba nu mai e aşa simplă pe cât pare. Iar la ultima probă a trebuit să nimerim o cutie de bere cu bilele cu care se joacă Pentaque. Ca să întelegeţi mai bine aveţi mai jos câteva imagini filmate de Răzvan Baciu.

Seara s-a terminat cu Decernarea premiilor Redescoperă România, unde fiecare dintre noi a primit câte o diplomă. Cu mesaj, evident. Nu-mi găsesc cuvintele pentru a vă spune cum a fost, dar vine filmuleţul facut tot de Răzvan.

Cam asta-i… S-a terminat. S-a terminat un lucru făcut frumos. S-a terminat un proiect care a reuşit să adune o mulţime de oameni frumoşi. S-a terminat un proiect care a făcut ceva pentru România si care va mai face multe pentru România. Va mai face, pentru că sunt sigur că Redescoperă România va continua. Şi pentru că un astfel de proiect trebuie să meargă înainte. Cât se poate de mult. De aceea, eu nu vreau să le spun colegilor “la revedere”, ci „pe curand”. Va rămane proiectul la care ţin cel mai mult şi pe care-l voi promova cât voi putea de mult aşa cum am făcut-o şi până acum.

Colegii, pe curând! 🙂

Festivitatea de premiere dinromania from razvanbb on Vimeo.

Redescoperă România este un proiect Petrom, împreună cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 şi Muzeul Naţional al Ţaranului Român

Sursă foto 1-12 Ivo

Mai multe imagini în continuare Citeşte restul articolului

Redescoperă România 2011, Banat – Ziua 3

Se spune despre Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra din Sibiu că, din reţeaua naţională a muzeelor în aer liber, ar cam fi unicat. Şi tind să fiu de acord cu spusele oamenilor, pentru că este foarte frumos şi foarte interesant construit. Ca să nu mai vorbim despre ce găseşti aici. Este în genul Muzeului Satului, dar are altceva, e altfel aşezat şi e şi asfaltat. 🙂 Mai degrabă e oarecum asemănător cu Muzeul Satului Maramureşean. În cea mai mare parte, discutăm despre tehnica populară, colecţie de unelte, instalaţii, sisteme de depozitare şi mijloace de transport. Proiectul iniţial a fost prezentat în 1962, de altfel, până în 1990 numindu-se Muzeul Tehnicii Populare, moment în care, proiectul a fost completat şi cu arhitectură populară sau monumente de cult religios.

Şi-am ajuns la Câlnic. La Cetatea Câlnic. Un loc care ascunde o istorie de vreo câteva sute bune de ani. Mai exact, anul construcţiei pare a fi 1272. Se mai povesteşte că în 1599 Calnicul a fost jefuit de armatele lui Mihai VIteazu. Asta, aşa, că mici detalii.

Cetatea arata foarte bine, deşi a trecut atâta vreme. Însă, nu cred că s-ar supăra nimeni dacă s-ar mai şi investi câte ceva. E pacat să laşi astfel de locuri să se părăduiască. Am intrat şi în crama care până în 1989 încă mai păstra butoaie cu vin. Butoaiele există, însă vinul a cam dispărut. N-am ratat ocazia de a urca în turn, unde, împreună cu Doru Panaitescu am tras puţin de limba unuia dintre clopote. Încet, doar cât să atingă marginea. Nu vreţi să ştiţi cum a răsunat în toată localitatea. 😀

Ne-am oprit pentru câteva minute şi la Cetatea Făgăraşului, da’ cum era cam târzior, am plecat spre Sâmbătă de Sus, de unde va şi scriu. Mai scurt azi, într-adevăr. Vedem ce-o mai fi pentru mâine. 🙂

Mic update cu sceneta “Nişte ţărani”. În rolurile principale Augustin si cu mine. Imaginile au fost filmate de Adrian Ciubotaru. 🙂

Redescoperă România este un proiect Petrom, împreună cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 şi Muzeul Naţional al Ţaranului Român

Mai multe imagini ]n continuare Citeste restul articolului

Redescoperă România 2011, Banat – Ziua 2

Da, încep cu ziua doi, pentru că, după toate peripeţiile prin care am trecut zilele astea, după o noapte în care am dormit doar 3 ore, am ajuns şi eu alături de echipa Redescoperă România. Unde? Într-unul dintre oraşele mele preferate din ţară: Timişoara. Nu ştiu… oricât de obosit aş fi, oricât de necăjit aş fi, oraşul ăsta îmi schimbă tot. Mă face să zâmbesc, mă face să mă simt „acasă”. 🙂

Prima oprire a fost la Muzeul de Artă Timişoara, unde ne-a aşteptat doamna Claudia Mandi, muzeograf şi plastician, dar şi cea care ne-a prezentat muzeul. Nu ştiu dacă traseul pe care l-am făcut noi e şi cel care se face de fiecare dată. Am început cu sălile dedicate lui Corneliu Baba şi picturilor sale. E şi partea care pe mine m-a impresionat cel mai mult. Şi vă spuneam că felul în care ne-a fost prezentat muzeul. Am început cu pictorul Baba, ale cărui picturi te introduc într-o oarecare stare de tristeţe, am mers mai apoi la Sala Barocă şi am terminat cu partea de artă contemporană, care îţî schimbă optica şi te face să zâmbeşti. 🙂

Următoarea oprire a fost la Muzeul Satului Bănăţean. Frumuşel, dar încă se mai restaurează unele case, plus că lucrează la nişte alei. Însă merita o oprire de câteva minute şi o micuţă plimbare. Sunt câteva căsuţe chiar drăguţe.

Întotdeauna sportul e binevenit, aşa că am urcat până la Cetatea Şoimoş. Trebuie să ajungeţi aici. E atâta linişte… Plus că ne-au bucurat privirile câteva multe buburuze.Insă ce merită, e şi un aurcus/coborâş care scoate toată vlagă din tine. Mic sfat: nu veniţi cu încălţări nepotrivite. De preferat bocanci. În rest, spor la deal. 🙂

Apoi am ajuns la Castelul Săvârşin, castel construit între anii 1650-1680 şi care aparţine Familiei Regale Române. Cum mai totul a fost confiscat de comunişti la acea vreme, adică prin 1948, la fel s-a întâmplat şi cu proprietatea familiei regale. Totul a revenit familiei la 1 Iunie 2001. Pentru moment castelul se află în faza de restaurare, noi găsindu-i aici chiar pe arhitecţii care se ocupa de acest lucru. Şi ca să nu bateţi drumul degeaba, trebuie să ştiţi că nu se poate vizita (din nefericire), fiind proprietate privată. Însă, din fericire, atunci când va fi gata, părţi din domeniu vor putea fi vizitate. Imaginile pe care le vedeţi, au fost publicate cu acordul Casei Regale a României.

Ne-am oprit pentru două poze şi la Biserica Gurasada, una dintre cele mai vechi biserici din piatră din România.

Atât pentru azi. Ne auzim mâine. 🙂

Redescoperă România este un proiect Petrom, împreună cu BCR, Dacia, Romtelecom, Paralela 45 şi Muzeul Naţional al Ţaranului Român

Mai multe imagini în continuare Citeşte restul articolului

Plec în Redescoperă România 2011, Banat

Da, plec în ultima excursie #dinRomania de anul acesta. Redescoperă România e un proiect care mi-a plăcut de la început. Nu l-am descoperit pe traseu… Mi-a plăcut din prima clipă. L-am promovat cât am putut, am scris România când am putut, am încercat să-l ajut cum am putut, chiar şi atunci când a fost făcut pe două roţi. Acum, fac şi eu parte din echipă. Şi abia aştept.

Cum să nu-ţi placă un asemenea proiect? Cum? E tare plăcut să descoperi locuri pe care nu le-ai mai văzut. Mai ales când vine vorba despre ţara ta. Şi nu numai asta. Uitaţi-va şi la cât de apreciat a fost. Mai întâi Internetics 2010, apoi, două premii la Webstock. Ştiţi că nu suntem singurii care am considerat că merită atenţie? Ia uitaţi ce premiu frumos a luat la Digital Communication Awards 2011, la categoria Online Strategy of the Year. Adică a bătut doi “grei”: Carl Zeiss şi Ritter Sport… Iar zilele trecute, a fost nominalizat la Golden Drum. Huh? Ce ziceţi de asta? 🙂

Unde mergem? Mergem să redescoperim Banatul. Exceptând Timişoara, e o zonă pe care nu prea o cunosc, deci, cel puţin pentru mine, e cât se poate de bine. Apoi, din câte am văzut la Bobby, ne retragem undeva aproape de Bucureşti, să ne vedem cu toţi cei care au participat până acum în Redescoperă România. Un fel de reîntregirea familiei. 😀

Echipa din acest tur? Ui’ niţel mai jos: 🙂

Citeşte restul articolului

Redescoperă România pe 2 roţi a ajuns şi la V...

Joi. I-am aşteptat pe Sebi şi pe Robert la intrarea în oraş, în partea care la noi se cheamă Zona Industrială. De fapt e fosta Zonă Industrială, pentru că între timp, timpul însemnând cei 22 de ani de la Revoluție, acolo nu mai e altceva decât o Zona Părăsită. Și am atâtea amintiri legate de zona aia, pentru că e locul în care părinții mei au lucrat mulți ani.

Dar să trecem peste. Am făcut puțin planul de bătaie și ne-am îndreptat către Șantierul arheologic Curțile Domnești, primul loc din Vaslui pe care au vrut băieții să-l vadă. Din păcate și aici ne vom referi la trecut, pentru că lucrările pe șantier s-au încheiat prin 2004. Acum totul e acoperit cu pământ, probabil pentru conservare, și tot ce a rămas e un semn ruginit și câteva gropi. Oricum, aici, atunci când se lucra, ar fi putut fi văzute câteva ziduri din cea de a doua jumătate a secolului XV și din secolul XVI, însă au fost găsite și fragmente din ceramică, plus obiecte din fier din aceeași perioadă.

Citeşte restul articolului