Ce, eşti buricul pământului?

Cred că fiecare dintre noi a folosit măcar o dată expresia a fi buricul pământului. Fie că i-am spus-o direct cuiva, fie că bârfim pe cineva. Şi mai cred că fiecare dintre noi are cel puţin o cunoştinţă care se crede buricul pământului.

Ce este buricul pământului? Nimic altceva decât centrul pământului. Ce înseamnă când spui despre o persoană că se crede buricul pământului? Înseamnă că acea persoană se crede mai importantă decât oricine altcineva. Nimeni nu mai e ca el, nimeni nu conduce mai bine ca el, nimeni nu face mâncare mai bună ca el, nimeni nu scrie mai frumos ca el, nimeni nu se îmbracă mai frumos ca el, nimeni nu…

Ei? Am dreptate? Aşa-i că aveţi şi voi parte de burice ale pământului? :)

Sursa Foto (puțin modificată)

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , , | 2 Comments

Baţi apa-n piuă…

Ca să înţelegeţi mai întâi de unde ar veni expresia a bate apa-n piuă, mai întâi trebuie să ştiţi ce-i piua. Iar DEX-ul ne spune aşa: Piua este un vas din lemn, din metal sau din piatră, de diverse forme și mărimi, cu pereții și cu fundul gros, în care se pisează diverse substanțe sau corpuri solide.

Şi dacă în piuă se pisează diverse chestii, să zicem… grăunţe sau grâu, rezultatul fiind faina, e car ca atunci când vei bate apa-n piua, rezultatul ar fi tot apa, nu? Că nu prea ai avea ce pisa… Deci munca ta ar fi fără rost. Ai face ceva degeaba, fără să se vadă nimic în urmă.

Ei?! Aţi păţit vreodată să bateţi apa-n piua? :)

Sursa Foto

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , | Leave a comment

Floare la ureche…

Iulia mă „pune la treabă” legat de expresia floare la ureche. Una dintre explicaţii ar fi chiar cea dată de ea, adică, poate veni din obiceiul fetelor de a purta o floare la ureche în zilele de sărbătoare, pentru că atunci sunt lipsite de griji.

Oricum, folosim expresia floare la ureche când vrem să spunem despre un anumit lucru că este foarte uşor de făcut. Un fel de piece of cake sau as easy as pie, ambele folosite de către americani.

Cu toate astea, căutând dacă există şi traducerea identică şi în alte ţări, iată ce am găsit. Cineva întreaba what do flowers behind ear means, tradus, ce reprezintă floarea purtată în spatele urechii. Toate răspunsurile spun cam acelaşi lucru, adică, în funcţie de urechea unde este purtată floarea, înseamnă că acea fată este liberă, sau este într-o relaţie.

Iar unul dintre cele mai interesante răspunsuri spune că, dacă floarea era purtată la urechea stângă, însemna că e cu cineva. Inima fetei respective aparţinea cuiva, şi pentru că inima se afla în stânga, floarea se punea, frumos, după urechea stângă.

Până la urmă, oare asta să însemne? Ceva uşor? Adică fata respectivă e „uşoară”, în sensul că e disponibilă? Iar noi să fi preluat în cu totul alt sens explicaţia? Ce părere aveţi?

Sursa Foto

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , | 2 Comments

Îţi lipseşte o doagă…

Când spui despre cineva că îi lipseşte o doagă, vrei să nu-l jigneşti chiar rău, însă, aşa, mai pe ocolite, îl faci nebun, smintit, îi spui că nu e normal.

Mai întâi, ce e doaga?! E bucata de lemn încovoiată, care împreună cu alte asemenea „lemnişoare” formează corpul unor vase. Şi pentru că acestea să stea, sunt strânse cu nişte cercuri, de cele mai multe ori, metalice. Ştiţi cum… exact ca la butoaie.

Ei bine, toate aceste doage formează un întreg, iar în momentul în care unui butoi îi lipseşte o doagă, e clar că acela nu mai este un întreg. Lipseşte ceva. Şi acel ceva duce la inutilitatea acelui obiect.

Aşa şi cu capul nostru… Atunci când îi lipseşte o „doagă”, e nasol… :)

Sursa Foto

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , | Leave a comment

A spăla putina

Nu, omul nostru din imagine nu spală putina, spală nişte farfurii într-o putinică. Dar mai întâi să spun ce înseamnă putina, pentru că nu toată lumea ştie. Putina e un fel de butoiaş, numai că nu este închis, are forma unui trunchi de con şi, cel mai des, este folosită pentru a păstra brânza sau murăturile.

Numai că, în cazul expresiei noastre, a spăla putina nu se referă la spălatul efectiv al vasului. A spăla putina înseamnă a fugi pe furiş, a pleca repede din faţa unei situaţii neplăcute, a pleca de undeva în mare grabă, a părăsi un loc fără să fii observat. Întrebarea mea e de unde vine expresia… Pentru că n-am nici cea mai vagă idee.

Oare asta să fie explicaţia? Adică, e clar… atunci când o putinică nu e spălată cum trebuie, prinde un miros destul de rău. Şi când treaba pute, e momentul s-o ştergi cât mai repede, nu? :)

Sursa Foto

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , , , | Leave a comment

Şi sătul, şi cu slănina-n pod

Aşa vor unii să fie… Şi sătui, şi cu slănina-n pod… Nu se mai satură…

Din punctul meu de vedere, a fi avar, este o boală. Dex-ul ne mai spune că avarul este şi persoana care făcea parte din populaţia turcă sau mongolă, populaţie aşezată în Câmpia Panoniei în timpul migrării popoarelor de la începutul evului mediu.

Însă, expresia noastră nu face referire la acei avari. Face referire la oamenii zgârciţi, la oamenii care se pretind calici, la oamenii care fac economii exagerate, la oamenii care nu au pic de generozitate, oamenii care nu dau din bunurile lor nici să-i pici cu ceară. Mai mult, cu toate că au adunat ceva avere, dacă mai pot lua şi de la alţii, e perfect…

PS: Pentru cei care nu ştiu ce înseamnă, slănină e sinonim cu şuncă. :)

Sursa Foto

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , , | Leave a comment

A căuta nod în papură

V-aţi uitat vreodată la coşurile făcute din papură? Au destul de multe noduri. Şi nu sunt la fel de greu de găsit, precum un ac în carul cu fân. Numai că, în cazul expresiei noastre, e vorba de cu totul altceva.

Nu ştiu de ce, uneori, ne place să căutăm nod în papură. Pentru că papura e frumoasă, dreapta, fără noduri aşa cum unii copaci au. Şi mă refer la acele porţiuni care marchează locul de ramificaţie al crengilor pe un trunchi.

Dar noi, nu… Ne place să găsim greşeli cu orice preţ, chiar dacă ele nu există. Ne place să dăm vina pe cineva, fără să stăm o secundă să ne gândim că e posibil să nu avem dreptate. Ne place să găsim oamenilor defecte pe care nu le au. Da, copii… ne place să găsim nod în papură fără ca el să existe… :)

Sursa Foto

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , , | Leave a comment

Umblă-n doru’ lelii…

Înseamnă a umbla fără rost, a umbla creanga, teleleu, brambura, fără ţintă.

Însă, dacă facem referire strict la expresia a umbla în dorul lelii, cred că ar mai fi o explicaţie. Şi ca întotdeauna, DEX-ul ne ajută. Lele poate fi şi termenul folosit atunci când un copil sau tânăr de la ţară se adresează unei femei mai în vârstă, poate fi folosit şi ca femeie rea, imorală, chiar curvă. Dar, în poezia populară, a fost folosit şi ca femeie tânără, iubită, mândruţă.

Ei bine, aţi văzut vreodată cum umbla un bărbat atunci când este îndrăgostit? Nu ştie ce să mai facă, nu ştie cum să se mai poarte… Nu ştie cum să facă în aşa fel încât să-şi întâlnească sau să spună două vorbe mândruţei lui. Evident, de dor. Ce mai… umblă ca musca fără cap. :)

Sursa Foto

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , , | 2 Comments

Ce faţă de confort trei are…

… cutărică.

Echivalent cu faţă de melc obosit, faţă de gură de canal, faţă de spate de bloc, faţă de buzunar întors. Şi echivalent chiar cu din spate liceu, din faţă muzeu, sau cu din spate regină, din faţă ruină.

Cred că e clar că expresia e folosită atunci când vorbim despre o persoană urâtă. Şi nu ştiu dacă ar fi mai multe de spus… :)

Iar pentru cei care nu ştiu, cu mulţi ani în urmă, confort trei făcea referire la locuinţe. Aceastea erau, şi încă mai sunt clasificate în confort I, confort II si confort III, cele din urma fiind, evident, cel mai prost “aşezate” în ceea ce priveşte camerele.

Sursa Foto

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , , , , , , | 4 Comments

Strici orzul pe gâşte…

Cred că ar trebui să întreb vreun cunoscător sau vreun crescător de gâşte de unde ar putea veni expresia asta. Pentru că n-am nici cea mai vagă idee… Dar, din câte am mai citit, gâştele clar nu mor dacă le dai orz. :)

Să fie vorba despre faptul că orzul e mai bun pentru alte animale şi l-am strica pe gâşte? Oricum, folosim expresia atunci când vrem să accentuăm că nu-i cazul să-i dăm cuiva un anumit lucru pe care acesta să nu fie capabil să-l preţuiască, să-l merite, să se folosească de el la adevărata valoare..

Dar chiar şi aşa, unul dintre bancurile care circulă şi are legătură cu expresia noastră, zice în felul următor:

Iţic se prezintă impacientat la rabin:
- Rabi, nu ştiu ce să mă mai fac, mi s-au îmbolnăvit gâştele, nu mai mănâncă, nu mai merg la apă, trag să moară! Ajută-mă!
- Hmmm… dă-le orz cu miere! zise rabinul, magistral.

A doua zi, Iţic:
- Rabi, sunt disperat, degeaba leacul, mi-au murit jumătate din gâşte! Zi ce să fac!
- Aşa… ia să le dai grâu cu alcool! lovi rabinul.

A treia zi:
- Rabi, nu merge! A mai murit jumătate din gâşte! Fă ceva!
- Mda… dă-le hamei cu lapte!

A patra zi, Iţic se înfăţişă, trist, la sinagogă:
- Rabi, e jale, mi-au murit toate gâştele…

- Hmmm… păi… sfaturi aş mai avea io, da’ nu mai ai tu gâşte.

Sursa Foto

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , , , | 2 Comments