Diverse | Sorin Grumazescu

Anvelope. De ce, și cu ce mă ajută?!

winter-driving-cartoon

Până la urmă, ce sunt anvelopele? Aşa cum mulţi zic, reprezintă partea neagră a unei maşini. Dar mai sunt şi acele patru bucăţi de cauciuc cât palma, care ne duc şi ne aduc acolo unde avem nevoie. Evident, împreună cu toate sistemele de siguranţă de pe o maşină. Partea mai rea e că nu toţi conştientizăm ce înseamnă o anvelopă. Nu toţi înţeleg că o anvelopă influenţează atât aderența, cât şi ceva la partea de control a unei maşini. Nu ne alegem anvelopele potrivite, căutăm să fie cât mai ieftine, tragem de ele cât putem, mai mult, sunt unii care, din cauza legislaţiei privin obligativitatea pneurilor de iarnă în anotimpul rece, nici nu le mai înlocuiesc. Pentru că ar însemna să-şi cumpere două rânduri (iarnă/vară). Într-adevăr, cheltuială dublă, numai că, aşa cum şi anvelopele de iarnă îşi fac treaba iarna, cam la fel e şi cu cele de vară, vara. Şi de ce nu e bine să folosim anvelopele de iarnă pe timp de vară, o să încerc să vă explic mai jos.

Sunt mai multe motive pentru care oamenii aleg să folosească pneurile de iarnă şi vara. În primul rând, aşa cum vă spuneam, din cauza lipsei banilor. Dacă-i mai întrebi, mulţi îţi vor mai spune că o problemă e şi locul în care ar putea să le depoziteze pe cele de iarnă. Nu în cele din urmă, sunt chiar şi oameni comozi sau ocupaţi, care-ţi vor spune că nu au avut timp să meargă la un service, sau că au uitat. Ei bine, toţi aceştia nu înţeleg un singur lucru: folosirea anvelopelor potrivite, în funcţie de condiţiile meteo, duce la siguranţă.

Sigur, pentru ei, constructorii de anvelope au rezolvat oarecum problema: au făcut pneurile All-Season (sau All-Weather). Şi spun că au rezolvat-o oarecum, tocmai pentru a veni în ajutorul tipurilor de oameni despre care vă povesteam mai sus. Numai că, specialiştii spun că aceste anvelope nu se comportă asemănător celor “dedicate”. Mai pe înţelesul tuturor, e un fel de “doi în unu’”, dar care nu-ţi oferă siguranţa pe care o poate oferi o anvelopă de iarnă (iarna) şi una de vară (vara). De aceea, până la urmă, chiar şi constructorii de cauciucuri vă vor recomanda pneurile dedicate.

Citește restul articolului

Piraeus Bank, bancomatul şi angajatul slab pr...

bancomat

Din ciclul “despre bănci”, nu alea din parc, astăzi despre Piraeus Bank România. O să vă povestesc cum unii angajaţi nu prea au ce cauta în bănci. Nu că în alte instituţii, alţii, ar avea ce căuta, dar astăzi vorbim despre bănci.

Având 3 pensionari în familie (între timp rămaşi doar doi), se întâmplă că eu să fiu responsabilul cu scosul banilor de pe card. Şi fiind zi de pensie, m-am prezentat frumos la bancomatul prestigioasei bănci Piraeus Bank. Introduc frumos cardul tatălui meu, scot pensia, introduc şi cardul bunicii, scot şi pensia ei (apropos, guvernul României, 90 de lei, pensie veteran de război). Ultima rămasă, mama. Introduc şi cardul ei, moment în care pe ecran îmi apare un mesaj de genul “bancomat indisponibil momentan, vă rugăm reveniţi”, micuţul de el, cardul, refuzând să mai iasă din fantă.

Aştept câteva zeci bune de secundă, nimic nu se întâmplă, şi intru în sediul băncii pentru a-mi expune mica problemă unuia dintre angajaţi. Mă prezint în faţa unui domn şi începe conversaţia:

– Bună ziua!
– Bună ziua!
– Ştiţi, bancomatul mi-a papat cardul, iar pe ecran îmi apare mesajul…. (cel despre care vă spuneam mai sus)
– Hmmm… Nu se poate… Să mergem să verificăm! (ieşim amândoi)
– Daaaa, e clar, bancomatul s-a “restartat” şi de asta v-a înghiţit cardul.
– Bun, şi?
– Păi când se termină de “restartat” vă dă cardul înapoi.
– Sigur?
– Fără nici cea mai mică problemă! (şi intră în sediu)

Citește restul articolului

Puțină liniște…

manastirea_hadambu

După un an destul de zbuciumat și “zgomotos” (până acum), am avut nevoie de nițică liniște. Și am fost aici. La Mănăstirea Hadâmbu… Și am gasit exact ce aveam nevoie… Liniște… N-o să va spun prea multe. Vă las cu imaginile și o să înțelegeți că este unul din locurile unde o să găsiți exact ce am căutat și eu…

PS: Ca să nu căutați prea mult pe unde se află, este la 30 de kilometri de Iași, în comuna Mironeasa.

Mai multe imagini în continuare Citește restul articolului

Când nimic nu te poate opri…

caravana_casper_florin_georgescu_1

Aţi avut momente în viaţă când aţi vrut să faceţi ceva şi v-aţi spus “nu… nu pot… nu am cum”? Sunt convins că da… Pentru că şi eu am avut… Şi ceva m-a oprit. Nu ştiu să spun dacă frica, teama… Dar ceva m-a oprit. Da, în cazul meu m-a oprit şi teama de penibil, cu toate că era doar teama mea, sau ceea ce gândeam eu… Ei bine, sunt oameni pe care nu-i opreşte nimic să ducă la bun sfârşit lucrurile pe care şi le-au pus în cap. Despre ei o să vă vorbesc astăzi… Şi despre Caravana CASPER.

Se făcea ca două echipe de biciclişti în tandem vor să parcurgă câte un traseu format din 28 de oraşe din România. Iar în acele 28 de localităţi, echipele vor demola un zid simbolic al dizabilităţii, vor încerca să arate ca desosebirile dintre noi sunt mult mai puţine decât asemănările, vor încerca să arate că, indiferent de dizabilităţile lor, oamenii pot fi OAMENI, se pot împlini profesional, social sau cum vreţi voi şi, aşa cum bine îmi spunea Florin Georgescu, că “trebuie să încetăm să mai construim ziduri care să ne separe şi să începem să construim punţi care să ne apropie”. 🙂

Pe 1 Iulie au pornit la drum cele două echipe, una din Baia Mare, cealaltă din Mediaş, iar în fiecare oraş în care se vor opri, la ora 11 se vor întâlni cu presa, autorităţile locale, cu organizaţiile non-guvernamentale, încercând să explice cam ce v-am scris şi eu mai sus. Şi sunt convins că vor reuşi…

Cine sunt OAMENII care formează cele două echipe? Patru la număr… Atâţia sunt. Primul este Florin Georgescu, cel despre care vă ziceam şi mai devreme. Florin este persoană cu deficit senzorial, este ciclist şi este cel care anul trecut a străbătut drumul până la Londra pentru a marca începutul Jocurilor Olimpice şi Paralimpice. Cel de al doilea este Arnold Csaba Butu, tot ciclist nevăzător, participant al Jocurilor Paralimpice de la Beijing şi participant la calificările pentru Jocurile Paralimpice din Brazilia.

Citește restul articolului

Un site, 10 minute şi respectul meu…

cartoon figure using computer

10 minute. 10 minute mi-a luat să-i respect pe cei de la Promoţii de firmă.ro. Ştiţi de ce? Pentru că, în 10 minute, între noi a avut loc un schimb de câteva mail-uri. Şi totul se întâmpla la ora 21.30. Iar mail-urile nu erau automate… Cineva muncea la ora aia…

Căutam un cadou pentru una dintre nepoţelele noastre. Nişte căşti. Iar soţia mea a dat peste site-ul celor de la Promoţii de Firmă. Ea e cea care se ocupă de comenzile online în familie. A văzut ce voiam şi le-a trimis un mail pe la ora 21.30. Evident, nu ne gândeam că vom primi răspuns în acea seară…

Ei bine, surpriză! La doar câteva minute am şi primit răspunsul, în el fiind specificat faptul că produsul respectiv nu este pe stoc şi urmează să vină din Marea Britanie, dar asta va dura undeva între 7 şi 10 zile. În câteva minute, da? La ora 21.30, da… ?

Şi de ce vă spuneam la început că mail-urile nu erau automate? Pentru că soţia mea le-a răspuns şi le-a spus că nu mai putem face comanda, deoarece ziua nepoatei noastre e în câteva zile, iar coletul nu va ajunge în timp util. Iar omul care se ocupă de acest site a răspuns, şi-a cerut scuze că nu poate onora comanda şi i-a urat “La mulţi ani” nepoţelei noastre… Încă o dată, la 21.30, da?

Concluzie? Aşa se ţine un business dacă vrei să faci ceva… Aşa se munceşte când vrei să-ţi atragi clienţii… Aşa se răspunde unui mail… Aşa faci atunci când vrei ca un potenţial client să revină pe site-ul tău şi să-ţi facă afacerea să meargă… Indiferent că e 10 dimineaţa sau 10 seara…

Felicitări, Promoţii de firmă! Felicitări, omule care seara, când mulţi sunt în oraş, la un restaurant, la un bar, într-un club sau se pregătesc să doarmă, ţi-ai găsit câteva minute pentru a răspunde câtorva mail-uri! Felicitări!

Sursa Foto

Situl arheologic Curţile Domneşti Vaslui

Mulţi ani, dar foarte mulţi ani “situl arheologic” Curţile Domneşti Vaslui arăta aşa…

curtile_domnesti_vaslui_0

Şi accesul era interzis… Pentru că era un “şantier în lucru“…

Citește restul articolului