Ce se poate vizita în judeţul Vaslui

Atunci când am aflat că Sebi şi Robert vor ajunge şi în Vaslui cu Redescoperă România pe 2 roţi, m-am gândit că ar fi cazul să văd pe unde să-i duc şi ce ar putea vizita, deşi cam ştiam ce ar fi de văzut. Şi în oraş şi în judeţ. Cum ei n-au avut timp să meargă în toate aceste locuri, m-am gândit că ar fi bine să le pun pe toate într-un articol, că…nu se ştie niciodată. Poate le va fi de ajutor celor care vor mai face parte din proiectul Redescoperă România, sau le va fi de ajutor celor care sunt în trecere prin judeţ şi ar vrea să ştie cam ce se poate vizita în zona asta a ţării.

Aşa cum spuneam, o să împart articolul în două, mai exact “în oraş” şi “în judeţ”.

În oraş

1. Muzeul Judeţean Ştefan cel Mare
2. Mausoleul lui Peneş Curcanul
3. Biserica Domnească „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”
4. Şantierul arheologic Curţile Domneşti

În judeţ

1. Podul medieval din Cănțălărești
2. Mareşalul Constantin Prezan, Comună Dumeşti, sat Schinetea
3. Casa memorială Elena Cuza şi Conacul Rosetti-Solescu, Soleşti
4. Movila lui Burcel şi Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena
5. Casa Memorială Emil Racoviţă, Comună Dăneşti, sat Emil Racoviţa
6. Podul Înalt
7. Podul Elena Cuza

Şi să începem.

1. Muzeul Judeţean Ştefan cel Mare

Pe 18 Octombrie 1974, printr-o dispoziţie dată de către Consiliul Popular de la acea vreme, se înfiinţează ceea ce se va numi Muzeul Judeţean Vaslui şi care, după aproximativ un an, pe 27 Septembrie, îşi deschide porţile. În primă fază, acesta a avut un profil mixt, istorie şi etnografie, iar acum, secţiile sunt împărţite astfel: Istorie veche şi arheologie, Istorie medievală, Istorie modernă şi contemporană, Cultură şi civilizaţie, Tezaur – Numismatică – Medalistică, Etnografie şi artă populară, Artă românească contemporană.
Sursa

2. Mausoleul lui Peneş Curcanul

„Plecat-am nouă din Vaslui,
Şi cu sergentul, zece,
Şi nu-i era, zău, nimănui.
În piept inima rece…”

Probabil ştiţi despre ce vorbesc. Peneş Curcanul este eroul Războiului de Independenţă din 1877. Pentru cei care nu ştiu, numele real al acestuia este Constantin Ţurcanu şi la acea vreme, era sergent în Regimentul 13 Dorobanţi. Pentru el, dar şi pentru alţi eroi care au luptat în acest război, a şi fost construit Mausoleul Peneş Curcanu. Opera aparţine sculptorului I. Scutari şi a meşterilor italieni Luise Severiano şi Victor Bibuitto, şi se află situat în cimitirul central din Vaslui.
Sursa

Citeşte restul articolului

10 locuri care merită văzute in România

N-am ce face, Ruxa. Ştiu că dintre cele zece scrise de mine, ai recomandat şi tu câteva, dar n-avem ce face. Daca mulţi scriem despre aceleaşi locuri, înseamnă că, într-adevăr merită văzute, merită bătute cu piciorul, merită menţionate, merită, până la urmă, promovate, nu? 🙂

Transfăgărăşan – Este locul în care, dacă s-ar putea, aş vrea să ajung în fiecare an. E minunat. E vis. Şi aşa cum o spun şi alţii, este unul dintre cele mai frumoase drumuri din lume.

Alba Iulia – Despre Alba Iulia am scris acum câteva zile. Deşi nu am văzut tot oraşul, atât cât am văzut, respectiv Cetatea, m-a făcut să mă gândesc la faptul că voi reveni. Când? Nu ştiu, dar o voi face.

Vulcanii noroioşi – E locul care te duce cu gândul într-o altă lume, în altă dimensiune. Chiar dacă pare un loc foarte ciudat, totul e cât se poate de plăcut.

Dunărea la Cazane – Să ştiţi că zona, în mare, nu m-a dat pe spate, E una din parţile sărace ale României şi acest lucru se vede cu ochiul liber. Insă, dacă ajungeţi prin acele locuri, n-ar trebui să rataţi Cazanele şi Statuia lui Decebal. Ai senzaţia că peisajele nu-s reale. Iar statuia, este mai mult decât impresionantă.

Sighişoara – E locul care mi-a rămas în suflet. Eram în concediu şi am ajuns in Sighişoara seara târziu. Am căutat un loc în care să stăm la masă. Şi am ajuns la Hotel Sighişoara. Deşi era târziu, printre noi erau şi persoane care parca ar fi vrut o ciorbă. Am fost primiţi în crama hotelului, unde unul dintre chelneri s-a comportat cu noi cum de puţine ori mi-a fost dat să văd. Dar pana la urmă nu ăsta e rolul articolului. Am vrut doar să vă spun că un simplu om, ne-a făcut să ne simţim ca acasă. Cât despre Sighişoara, nu ştiu dacă sunt multe de spus. Ştiu că mulţi aţi fost acolo. Şi dacă nu aţi fost, vă sfătuiesc s-o faceţi.

Citește restul articolului

Dacă ar fi să plec mâine, destinația ar fi...

 

…ar fi mai multe. 🙂 Vali, te anunţ cu dragă inimă că una am tăiat-o de pe listă, deși aș vrea să mă întorc cât de curând acolo. Și se numește Egipt.

Oricum, prima oprire ar fi în America de Sud. Aș lua „la pas” Venezuela, Peru, Bolivia, Paraguay, Chile și Argentina. Evident, aș trece și prin Cuba. E păcat să ajung în zonă și să nu-mi iau niște tutun adevărat, nu? 🙂

Apoi aș traversa întinderea aia albastră de pe hartă și m-aș opri în Maroc (visez la Casablanca de când eram mic), aș trece prin Mauritania și m-aș opri fix în Africa de Sud.

As urca puțin către Madagascar, și pentru că nu aș putea păși direct, aș fi nevoit să traversez Indian-ul pana în Maldive (loc unde m-aș opri doar pentru o lună de plajă) :). De aici, e simplu: la o aruncătură de piatră, e una din ţarile pe care imi doresc de ceva vreme să le văd: Thailanda. Nu ştiu ce are ţara asta, dar mă atrage rău de tot.

Cu un boccealâc în spinare, aş lua la pas Myanmar-ul, Nepal-ul şi India. Și nu ştiu cât de obosit aş fi, dar cred că m-aş opri şi în China, Japonia şi, nu în ultimul rând, Mongolia.

N-am spus de ce vreau să ajung în toate aceste locuri. Nu, clar nu pentru cumpărături. Toate aceste locuri ascund tradiţie, cultură, valori, istorie, lucruri care merită văzute, lucruri care merită sa-ţi intre în suflet. Văzute aşa…aşezat. O astfel de călătorie n-aş vrea să o fac în câteva zile. Şi dacă aş putea să-mi pun geanta-n spate şi să plec, probabil mi-ar lua cam un an să pot călca tot ce-mi place. Aşa cum spuneam, încet, în timp, aşezat, fără grabă.

Ştiţi? Am văzut zilele trecute la unul din posturile TV povestea unei doamne care e trecută în Cartea Recordurilor pentru că a traversat tot globul pe jos. Acum este menajeră (dacă am înţeles bine) în Italia. În interviu, doamna respectivă spunea că tot ce a facut legat de călătoria ei, a făcut pentru România, pentru ţara ei. Şi acum nimeni n-o bagă în seamă.

Am înţeles, e necăjită. Dar cu toate astea, îmi pare rău s-o spun, un astfel de lucru îl faci DOAR pentru tine. O călătorie în jurul lumii nu o poţi face decât pentru tine. Pentru sufletul tau… Atât. 🙂

Sursa Foto

Moieciu – Scurta vacanta

Dupa ce am stat in trafic vreo 45 de minute fara sa ne miscam si coada de masini arata asa,

1

am ajuns si la Moieciu. Nu mult. 4 zile, dar m-am odihnit putin. Am stat la Vila Niculina. Dragut. Proprietarii, nea Gelu si mama Niculina (asa i-am auzit pe altii spunandu-le, desi nu sunt in varsta). Camere frumusele, curate, micute, primitoare. Afara, mult gazon, spatii largi unde copii se pot juca, biciclete, masa de tenis, tiroliana pentru copii, foisor, un mic teren de fotbal si unul de baschet (ar trebui putin reparate), sezlonguri. Camera dubla 90 de lei. Mancarea excelenta si proprietarii chiar se zbat ca totul sa le iasa cum trebuie. Merita. 3-4 zile merita.

Pe unde am umblat? Pai intai pe la Bran. Aici am si mancat la binecunoscuta Vila Bran sau asa cum multa lume o stie “la stana la Bran”. Numai cuvinte de lauda pentru ei. Am avut surpriza ca in timpul mesei sa ne invite afara unde ne astepta un foc de tabara si vin fiert. In fiecare seara, au cate o mica surpriza pentru clienti.

Apoi pe la Cheile Dambovicioarei. Impresionant, nimic de zis, dar nu se compara cu Cheile Bicazului, chiar daca ei se lauda ca sunt mai frumoase. Aici am gasit si o pastravarie interesanta.

2

In alta zi ne-am indreptat catre Cheile Gradistei, o zona extraordinara pe care o recomand tuturor, din toate punctele de vedere. Trasee, peisaje, cazare, restaurant. Casutele arata foarte bine asa albe si cu lemnul de culoare maro. Tot aici au si un lacusor pe care se plimba nestingherite doua lebede negre, una alba si o ratusca. Nu ratati restaurantul. Servire de nota 10, mancare pe alese.

3

De departe, cea mai interesanta zi a fost ultima, cand am vizitat Rezervatia de Ursi de la Zarnesti. Dar despre asta, intr-un articol separat, pentru ca sunt mai multe de spus.

4

Mai multe imagini in continuare Citeste restul articolului

A doua zi de peripetii in Creta

Dupa prima zi in care totul a pornit cu stangul, a venit a doua zi, care de altfel a inceput minunat, dar s-a dovedit a nu fi asa putin mai tarziu. De aceasta data ne-am trezit cu gandul ca vom pleca imediat dupa masa sa colindam partea vestica a Cretei si asa a si fost. Rezervor cam jumatate plin, mancati, bauti (la cafea ma refer), totul era ok. Directia noastra, dupa cum v-am spus si in De vizitat in Creta – Part 3, era Moni Palianis, Rethymno, Kourna Lake, Chania si apoi Elafonisi.

Pe drum am zis ca are trebui sa facem plinul, ca sa nu patim cine stie ce istorie. Prima statie de alimentare in drumul nostru era inchisa. Nu-i nimic, am zis, mergem sa vizitam Moni Palianis si dupa aia rezolvam problema in drum spre Rethymno. Am vizitat manastirea si ne-am continuat drumul.

Cautam totusi o benzinarie si deja eram foarte aproape de Rethymno. Din mers vedeam ba ca unele erau inchise, ba unele aveau popici din aia de nu poti trece de ei ca sa intri. Gandul nostru era ca isi alimenteaza tancurile ei si de asta sunt inchise. In sfarsitt una care era si deschisa, si fara popici. Intru, ma asez la pompa, in fata mea fiind deja o masina. Proprietarul nu mai venea asa ca m-am dus inauntru sa vad ce e. Intreb tipa de la casa care imi spune ca nu este benzina. Intreb cat mai dureaza si imi spune ca nu stie. Ies, plecam mai departe. Iar inchisa, iar popici si tot asa.

Citeste restul articolului

Best Reisen ne invita in vacante EGZOTICE

vacante-egzotice

Cineva mi-a trimis astazi forward un mail in care ma anunta ca firma de turism Best Reisen are o super oferta cu vacante EGZOTICE si m-a intrebat daca nu vreau sa merg si eu. Vacanta EGZOTICA este visul meu. Voi nu vreti sa mergeti cu noi si cu cei de la Best Reisen intr-o vacanta EGZOTICA?

Aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa, ca nu mai pot. Vorba lui Adi Despot, din acel interviu care a circulat pe net: “Cum dracu le/ii angajati?!”