Month: January 2011
Te-a lovit filoxera?
O expresie pe care o folosim atunci când vrem să subliniem că persoana cu care vorbim nu e tocmai normală la cap. Sau nu are toate ţiglele pe casă. De genul „ce ai? Ţi-e rău?”. Sau „nu ţi-e bine?”. Şi nu, nu în sensul medical. 🙂
Totuşi de unde vine expresia? Ce e filoxera? Nici eu n-am ştiut, dar căutând, am aflat că filoxera (Daktulosphaira vitifoliae), este o insectă dăunătoare viţei de vie, care atacă rădăcinile plantei şi care provine din America de Nord. Aceasta a fost adusă in Europa pe la sfârşitul secolului XIX, plantaţiile de viţă de vie având de suferit (în special în Franţa), deoarece nu aveau imunitate pentru un asemenea dăunător. Continue reading “Te-a lovit filoxera?”
Te grăbeşti ca mireasa la pat
Acest post este scris de o persoană la care eu ţin tare mult. Marieta. Marieta Varga. 
Asta funcţiona cu ani buni în urmă, adică pe vremea când fiinţa delicată şi îmbrăcată în alb era tot pură din punct de vedere anatomic, adică avea membrana intactă. Normal că se grăbea fata să testeze relaxa, mă rog, salteaua umplută cu şuşorci. Ca să nu mă întrebaţi, şuşorca e un cuvânt care în Banat înseamnă foile alea care învelesc ştiuletele de porumb şi care uscate serveau ca umplutură pentru saltele. N-aţi vrea să faceţi sex pe o chestie din aia şi să locuiţi la bloc. Ar afla ori copiii, ori vecinii, ori ambii, depinde de dotări.
Să revenim, domnişoara se grăbea să-şi testeze alesul în regim enduro şi mai ales să se ostoiască, după care dacă prestaţia nu era convenabilă, putea încerca şi cu rândaşul. Continue reading “Te grăbeşti ca mireasa la pat”
Vii parcă te duci
Eu nu ştiu dacă voi folosiţi expresia asta, dar eu da. Şi o folosesc atunci când trebuie să mă întâlnesc cu vreo persoană şi ea (persoana) nu mai ajunge.
Sau când aştept vreun pachet de undeva, iar omul cu care mi-am dat întâlnire întârzie, deşi am stabilit o anumita ora. Automat, când nu mai pot şi nu mai pot, sun, iar prima mea întrebare este „Ce faci? Vii? Hai, că vii parcă te duci”.
De unde vine expresia? N-am idee. Nu mai ţin minte. Dar cu siguranţă nu este invenţia mea. 🙂
A-ţi înghiţi gălbenuşul
Acest post este scris de Dana Ilie, o olteancă simpatica pe care o găsiţi şi pe Twitter. 🙂
La noi în familie circulă o grămadă de “vorbe” cu care noi ne-am obişnuit, dar pe care prietenii mei susţin că nu le-au mai auzit niciodată, nicăieri. Una dintre ele este “a-ţi înghiţi gălbenuşul” – se spune dimineaţa, după ce te trezeşti şi înainte de a te da jos din pat. Un exemplu ar fi acesta: mama mă trezeşte la 8, iar eu o rog sa mă lase să mai lenevesc in pat, sub pretextul că trebuie să îmi înghit gălbenuşul. Fiindcă nu am mai auzit la nimeni expresia şi pentru că ai mei părinţi nu ştiu nici ei să spună ce înseamnă şi de unde vine, eu am dezvoltat următoarea teorie: Continue reading “A-ţi înghiţi gălbenuşul”
Când o zbura porcu’
Expresia a fost propusă de Nicu a.k.a. Info-Delta.ro. Nu ştiu de ce s-a gândit Nicu la expresia când o zbura porcu’. De la el mă aşteptam la ceva de genul „te zbaţi ca peştele pe uscat”. Da-l iert tura asta. 🙂
Oricum, folosim expresia atunci când vrem să subliniem că un anume „ceva” nu se va îndeplini, realiza. De genul „vreau să fiu şi eu prezent la o petrecere la Playboy Mansion”. Răspunsul automat va fi „sigur…când o zbura porcul”. Continue reading “Când o zbura porcu’”
La plăcinte, înainte, la război, înapoi
Oare câţi dintre cei care folosesc expresia asta ştiu de unde vine? Ei bine, Ion Creangă a avut grijă să ne pricopsească vocabularul. Și dacă până acum n-ați știut, de-acum știți. Și ca să nu avem vorbe, iată și un pasaj din Povestea lui Harap Alb, poveste unde găsiți expresia ”La plăcinte, înainte, la război, înapoi”.
Apoi, drept să vă spun, că atunci degeaba mai stricaţi mâncarea, dragii mei… Să umblaţi numai aşa, frunza frăsinelului, toată viaţa voastră şi să vă lăudaţi că sunteţi feciori de crai, asta nu miroase a nas de om… Cum văd eu, frate-meu se poate culca pe o ureche din partea voastră; la sfântul Aşteaptă s-a împlini dorinţa lui. Halal de nepoţi ce are! Vorba ceea: Continue reading “La plăcinte, înainte, la război, înapoi”
Te-nvârţi ca o curcă beata
Eu nu ştiu cum se învârte o curcă beată, dar cu siguranţă se învârte asemănător unui om beat. Pentru că e greu să ții drumul drept…
Oricum, sunt convins că expresia asta are şi un sâmbure de adevăr. Chiar…a văzut cineva până acum o curcă beata? Dacă da, cum arată? Ce face? Cum se comportă și cum se învârte? 🙂
C-aşa-i în tenis
Nu cred că e nevoie de prea multe comentarii. Regretatul Toma Caragiu ne spune de unde vine expresia asta. Pentru că așa-i în tenis…:)
Ascultaţi şi învăţaţi…
Ca curca-n lemne
Deşi din punctul meu de vedere „ca curca-n lemne” ar veni de la „te-ncurci ca o curcă-n lemne”, pe net am găsit expresia fiind folosita ca „te uiţi ca curca-n lemne”. Eu zic că n-are sens folosită aşa. De aceea, nu voi menţiona şi alte „sinonime” ale acestei expresii, lăsând asta pentru alte articole. 🙂
Voi ce părere aveţi?
A te repezi ca surdu-n tobă
Avem uneori tendința să facem un lucru, fără ca mai întâi să stăm, să mestecăm, să analizăm, cum şi dacă e bine să facem acel lucru. La fel face şi surdu’, săracu’. Bate in tobă neînţelegând de ce nu se aude. Şi dă-i, şi bate, şi tot aşa din ce în ce mai tare.
Aşa-mi spunea şi tata când greşeam pe la temele la mate, fizică, etc „Normal…ai greşit. Dacă te repezi ca surdu-n toba…”
Comentarii recente