Cred că această expresie este una dintre cele mai folosite pe meleagurile noastre. Nu ştiu dacă este cineva care să n-o fi auzit sau folosit vreodată. Plus că de aici au apărut şi o mulţime de expresii derivate. Dar despre ele, în alte articole.
N-am stat să sap prea mult ca să găsesc de unde vine expresia Te uiţi ca viţelul la poartă nouă. Însă eu am o explicaţie. N-am idee câţi dintre voi au avut sau au bunici la ţară. Mi-am petrecut multe vacanţe de vară la ţară, împreună cu bunicii. Ei bine, la sate, seara, animalele care au fost peste zi pe imaş la păscut, se întorc acasă. Există situaţii în care proprietarii merg si-si aduc singuri vacile de la păscut, la fel cum există şi unii ţărani care lasă porţile deschise, iar vacile, când se întorc, intra singure în ogradă.
Dar la fel de bine, există şi situaţii în care văcuţele se întorc singure, dar când ajung în faţa porţilor, acestea sunt închise. Şi stau acolo până când săteanul nostru vine şi le deschide. Nu vă imaginaţi cât sunt de simpatice unele dintre ele, sau unii viţei. Probabil ar trebui să le/îi vedeţi ca să vă daţi seama. Stau exact ca în expresie. Nemişcate şi fixează poarta fără să spună nimic. Ca şi cum ar fi mirate că nimeni nu le deschide.
De unde „poartă nouă”? N-am idee. O singură explicaţie pot avea: vreodată, vreun viţel zăbăuc, să fi greşit casa/poarta şi cineva să fi exclamat: „ni la el cum se uită. Ca-i poarta nouă. N-o cunoaşte.” 🙂
Idilica….da….Asa este. Doar ca uneori…..se mai plictiseau ele(vacile) stand in fata portii si mai scoteau un “muuuuu”
Mi-am amintit de cand eram mica, mica…la tara si veneau vacile de la pascut….la bunica, da.
poate poarta noa vine de la altceva:
In timp ce “vitelul” era iesit, taranul nostru poate si-a schimbat gardul si poarta, iar cand s-a intors vitelul acasa, in acelasi loc era o alta poarta. Nedumerit fiind, nu stia daca e bine sau nu sa intre, si a ramas in fata portii, uitandu-se “ca vitelul la poarta noua”
E simplu, poarta “noua” (pe atunci) avea sistem de inchidere, spre deosebire de poarta veche (multi tarani n-aveau bani de gard solid si usa cu balamale, faceau improvizatii cu crengi), ce se deschidea una-doua. Daca exista si aia.
uite cateva:
a tacea ca porcu-n cucuruz
a umbla cu cioara vopsita
a fi prins cu (pisica)mata-n sac; a te uita ca mata-n calendar
a da apa la soareci…
a umbla in doru lelii, a umbla creanga, a umbla teleleu
a taia frunza la caini
a prada orzu pe gaste
a fi cu borşul pe foc şi cu peştele în iaz
a căuta nod în papură
a spăla putina
a-i lipsi o doagă
a-ti lua inima în dinţi
a bate apa-n piuă
a-şi pune pofta-n cui
a-şi da arama pe faţă
a da bir cu fugiţii
a drege busuiocul
a-l ţine cureaua
a căra apă la fântână
a umbla cu jalba în proţap
a fi cu o falca-n cer si cu una-n pamant…
poate te inspira cateva. imi place cum le explici
Multumesc mult. O sa incep sa mai scriu. Din lipsa timpului l-am cam lasat in paragina… 🙂
a bate apa-n piua
a bate saua sa priceapa iapa
uite inca doua expresii dragute:
a astepta cu sufletul la gura
si
a mantui banii 😀
Sarbatori Fericite!
Mulţumesc incă o dată! Sărbători frumoase şi numai bine şi ţie! 🙂