Te-nvârţi ca o curcă beata
Eu nu ştiu cum se învârte o curcă beată, dar cu siguranţă se învârte asemănător unui om beat. Pentru că e greu să ții drumul drept…
Oricum, sunt convins că expresia asta are şi un sâmbure de adevăr. Chiar…a văzut cineva până acum o curcă beata? Dacă da, cum arată? Ce face? Cum se comportă și cum se învârte? 🙂
C-aşa-i în tenis
Nu cred că e nevoie de prea multe comentarii. Regretatul Toma Caragiu ne spune de unde vine expresia asta. Pentru că așa-i în tenis…:)
Ascultaţi şi învăţaţi…
Ca curca-n lemne
Deşi din punctul meu de vedere „ca curca-n lemne” ar veni de la „te-ncurci ca o curcă-n lemne”, pe net am găsit expresia fiind folosita ca „te uiţi ca curca-n lemne”. Eu zic că n-are sens folosită aşa. De aceea, nu voi menţiona şi alte „sinonime” ale acestei expresii, lăsând asta pentru alte articole. 🙂
Voi ce părere aveţi?
A te repezi ca surdu-n tobă
Avem uneori tendința să facem un lucru, fără ca mai întâi să stăm, să mestecăm, să analizăm, cum şi dacă e bine să facem acel lucru. La fel face şi surdu’, săracu’. Bate in tobă neînţelegând de ce nu se aude. Şi dă-i, şi bate, şi tot aşa din ce în ce mai tare.
Aşa-mi spunea şi tata când greşeam pe la temele la mate, fizică, etc „Normal…ai greşit. Dacă te repezi ca surdu-n toba…”
Scroafa-i moartă-n coteţ
Că tot a fost Crăciunul şi sfârşitul de an, Semanticus a propus expresia asta.
Râdem noi, râdem, dar scroafa-i moartă-n coteţ. Sau în păpuşoi. Nu ştiu de unde vine expresia asta. Am săpat pe net, dar n-am găsit nimic. Oricum, o folosim atunci când vrem să subliniem că ne hăhăim prea mult şi ar fi cazul să ne oprim. Şi pentru cine nu ştie, „hăhăim” vine de la „a ne râde” 😀 iar „păpuşoi” înseamnă „porumb”.
Idei? Păreri? 🙂
Că doar nu-s Mafalda
Folosim foarte des expresia ”că doar nu-s Mafalda”, nu? Totuşi, cine e Mafalda? Săpând pe net am descoperit următoarele: Mafalda este un personaj creat în 1962 de către Joaquin Salvador Lavado, cunoscut şi sub numele de Quino.
Este o fetiţă de 6 ani, care iubeşte Beatles, clătitele, democraţia şi drepturile omului. URĂŞTE supa şi este un copil rebel, profund preocupat de umanitate si pacea in lume. Se comporta ca orice copil de vârsta ei, dar cu un ochi iscoditor asupra lumii şi vieţii. Ea pune părinţilor întrebări inocente si dezarmante, întrebări la care este dificil, uneori chiar imposibil să i se răspundă. De aceea, de cele mai multe ori, Mafalda îşi da singură răspunsurile. Continue reading “Că doar nu-s Mafalda”
Te-nvârţi ca musca fără cap
Nu ştiu câţi dintre voi au văzut asta, dar expresia este cât se poate de adevărată. Când eram mic, mai chinuiam muştele rupându-le capul. Ştiu, eram sadic. 😀 Imediat după aceea, preţ de câteva secunde, musca continua să se mişte in toate direcţiile.
Aşa şi cu noi. Când mergem în toate direcţiile, încercând să facem mai multe lucruri în acelaşi timp, când de fapt nu facem nimic, cineva ne va aduce la realitate spunându-ne „mai uşor, tată. Ce te-nvârţi aşa ca musca fără cap?”
A avea stuchit la furcă
Dacă ar fi să analizăm de unde a apărut această expresie, se pare că vine de la torsul lânii. Adică, pentru cei care nu ştiu, lâna stă pe furcă, de acolo se trage cu mâna, se scuipă pe degete şi se învârte fuiorul. Dacă n-aţi văzut vreodată o femeie care toarce, acest lucru se face foarte repede.
Și, pentru cei care nu știu ce înseamnă și de unde vine verbul ”a stuchi”, nu este altceva decât regionalismul verbului ”a scuipa”. De unde și substantivul neutru ”stuchit”, care este regionalismul pentru ”scuipat”.
Probabil de aici, de la viteza cu care se toarce, s-a dus expresia către „a vorbi mult”, „a nu te opri din vorbit”, „a vorbi cu spor”.
Aveţi alte idei? Lăsaţi-le în comentarii mai jos.
Te mişti ca ochiul mortului
Cred că explicaţia e evidentă. Nu e nevoie de prea multe comentarii. Fie că n-ai chef, fie că te mişti încet, fie că ţi-e lene, oricum ai da-o, cineva îţi va spune „haide, bre mai repede. Te mişti ca ochiul mortului”.
E un fel de „Dorele, ne mişcăm şi noi mai cu talent?” 🙂
Comentarii recente