Expresii Românesti

           Nu cred că Sorin Tudor mai are nevoie de vreo prezentare. Poate doar să vă spun că-l găsiţi atât pe Twitter, cât şi pe Facebook. Ei bine, Sorin, vine cu o expresie relativ nouă prin Românica noastră dragă. 🙂

Este o chestiune pe care orice român o învaţă încă din clasele primare (chiar înainte de a afla că, genetic, este un mare patriot): suntem un popor ospitalier. Fapt care, până la apariţia Facebook prin internetul mioritic, s-a tradus în expresii simple (de pildă, „de te iei cu mine bine, iţi dau haina de pe mine”). Continue reading “Ţi-am dat comentariu” →

         Așa-i că mulți știați că „La Paștele cailor” înseamnă „niciodată”. Multă lume îl folosește cu acest sens. Numai că problema nu stă chiar așa.

În săpăturile mele pe net am găsit scris că Paștele Cailor pică în aceeași zi cu Înălțarea Domnului, deci la 40 de zile după Paște. De unde a apărut această „sărbătoare”? Păi povestea care circula spune cam așa: atunci când Fecioara Maria îl naștea pe Iisus, mai toate animalele au fost liniștite cu excepția cailor, care au făcut o gălăgie de nedescris. Iar Maica Domnului i-ar fi blestemat se fie animale mereu flămânde cu excepția unei singure zile din an: de Ispas. Continue reading “La Paștele Cailor” →

Acesta este un post pentru fete. 😀

În liceu aveam un profesor de chimie care în momentele în care fetele făceau gălăgie în clasă, le spunea foarte frumos şi calm „fetelor, Roma a fost salvată”. Şi de atunci am rămas şi eu cu expresia asta. 🙂

Poate pentru mulţi dintre cititori nu e clar de ce spunea el aşa. Pentru cine nu ştie, să explicăm. Roma a fost salvată de gâşte. Cum? Pe la anul 390 i.Hr, într-o noapte, galii reuşesc să „pună stăpânire” pe Capitoliu. Şi cum încercau ei să ia pe toata lumea prin surprindere, s-au lovit de o mare problema: Gâştele sacre. Acestea erau crescute în fortăreaţă pentru cultul Junonei, cea care era soţia lui Jupiter. Continue reading “Fetelor, Roma a fost salvată…” →

Se pare că ori oltencele trag către blogul asta, ori am eu ce am cu oltencele. 🙂 Acest post este scris de Ioana Voicu, o isteaţă şi o frumuseţe de fată pe care o găsiţi şi pe Twitter.

Refuz să cred că există români care să nu fi auzit sau să nu fi folosit vreodată expresia ”de pe vremea lui Pazvante Chioru’”. Această sintagmă a intrat în circuitul limbii române făcând referire la vremuri demult apuse, evenimente ieșite din actualitate, având înțelesul de vechi, arhaic, fapt din trecutul îndepărat.

Cine a fost Pazvante Chioru’ si cum a rămas el în folclorul romanesc prin această expresie? Ei bine, Pazvante, pe numele adevărat Osman Pazvantoglu, a devenit personaj de basm deoarece a cutezat să se ridice împotriva autorității Înaltei Porţi și să creeze un adevărat pașalâc independent, cu capitala la Vidin, relații diplomatice private și monedă proprie. Continue reading “De pe vremea lui Pazvante Chioru’” →

            O expresie pe care o folosim atunci când vrem să subliniem că persoana cu care vorbim nu e tocmai normală la cap. Sau nu are toate ţiglele pe casă. De genul „ce ai? Ţi-e rău?”. Sau „nu ţi-e bine?”. Şi nu, nu în sensul medical. 🙂

Totuşi de unde vine expresia? Ce e filoxera? Nici eu n-am ştiut, dar căutând, am aflat că filoxera (Daktulosphaira vitifoliae), este o insectă dăunătoare viţei de vie, care atacă rădăcinile plantei şi care provine din America de Nord. Aceasta a fost adusă in Europa pe la sfârşitul secolului XIX, plantaţiile de viţă de vie având de suferit (în special în Franţa), deoarece nu aveau imunitate pentru un asemenea dăunător. Continue reading “Te-a lovit filoxera?” →

            Acest post este scris de o persoană la care eu ţin tare mult. Marieta. Marieta Varga.

Asta funcţiona cu ani buni în urmă, adică pe vremea când fiinţa delicată şi îmbrăcată în alb era tot pură din punct de vedere anatomic, adică avea membrana intactă. Normal că se grăbea fata să testeze relaxa, mă rog, salteaua umplută cu şuşorci. Ca să nu mă întrebaţi, şuşorca e un cuvânt care în Banat înseamnă foile alea care învelesc ştiuletele de porumb şi care uscate serveau ca umplutură pentru saltele. N-aţi vrea să faceţi sex pe o chestie din aia şi să locuiţi la bloc. Ar afla ori copiii, ori vecinii, ori ambii, depinde de dotări.

Să revenim, domnişoara se grăbea să-şi testeze alesul în regim enduro şi mai ales să se ostoiască, după care dacă prestaţia nu era convenabilă, putea încerca şi cu rândaşul. Continue reading “Te grăbeşti ca mireasa la pat” →

       Eu nu ştiu dacă voi folosiţi expresia asta, dar eu da. Şi o folosesc atunci când trebuie să mă întâlnesc cu vreo persoană şi ea (persoana) nu mai ajunge.

Sau când aştept vreun pachet de undeva, iar omul cu care mi-am dat întâlnire întârzie, deşi am stabilit o anumita ora. Automat, când nu mai pot şi nu mai pot, sun, iar prima mea întrebare este „Ce faci? Vii? Hai, că vii parcă te duci”.

De unde vine expresia? N-am idee. Nu mai ţin minte. Dar cu siguranţă nu este invenţia mea. 🙂

Sursa foto

      Acest post este scris de Dana Ilie, o olteancă simpatica pe care o găsiţi şi pe Twitter. 🙂

La noi în familie circulă o grămadă de “vorbe” cu care noi ne-am obişnuit, dar pe care prietenii mei susţin că nu le-au mai auzit niciodată, nicăieri. Una dintre ele este “a-ţi înghiţi gălbenuşul” – se spune dimineaţa, după ce te trezeşti şi înainte de a te da jos din pat. Un exemplu ar fi acesta: mama mă trezeşte la 8, iar eu o rog sa mă lase să mai lenevesc in pat, sub pretextul că trebuie să îmi înghit gălbenuşul. Fiindcă nu am mai auzit la nimeni expresia şi pentru că ai mei părinţi nu ştiu nici ei să spună ce înseamnă şi de unde vine, eu am dezvoltat următoarea teorie: Continue reading “A-ţi înghiţi gălbenuşul” →

    Expresia a fost propusă de Nicu a.k.a. Info-Delta.ro. Nu ştiu de ce s-a gândit Nicu la expresia când o zbura porcu’. De la el mă aşteptam la ceva de genul „te zbaţi ca peştele pe uscat”. Da-l iert tura asta. 🙂

    Oricum, folosim expresia atunci când vrem să subliniem că un anume „ceva” nu se va îndeplini, realiza. De genul „vreau să fiu şi eu prezent la o petrecere la Playboy Mansion”. Răspunsul automat va fi „sigur…când o zbura porcul”. Continue reading “Când o zbura porcu’” →

       Oare câţi dintre cei care folosesc expresia asta ştiu de unde vine? Ei bine, Ion Creangă a avut grijă să ne pricopsească vocabularul. Și dacă până acum n-ați știut, de-acum știți. Și ca să nu avem vorbe, iată și un pasaj din Povestea lui Harap Alb, poveste unde găsiți expresia ”La plăcinte, înainte, la război, înapoi”.

      Apoi, drept să vă spun, că atunci degeaba mai stricaţi mâncarea, dragii mei… Să umblaţi numai aşa, frunza frăsinelului, toată viaţa voastră şi să vă lăudaţi că sunteţi feciori de crai, asta nu miroase a nas de om… Cum văd eu, frate-meu se poate culca pe o ureche din partea voastră; la sfântul Aşteaptă s-a împlini dorinţa lui. Halal de nepoţi ce are! Vorba ceea: Continue reading “La plăcinte, înainte, la război, înapoi” →