Na-ţi-o frântă că ţi-am dres-o…

       Ea e Turista Rătăcită. Nu ştiu cât de rătăcită e, dar dacă ea spune că s-a rătăcit, cred că trebuie să găsim o cale s-o salvăm, nu? 🙂 Oricum, ea e cea care mi-a amintit de expresia Na-ţi-o frântă că ţi-am dres-o.

Oare tot Ion Creangă să fie iniţiatorul? Sigur, pentru cine nu ştie, expresia face referire la, spre exemplu, ideea de a da ceva cuiva la reparat, iar acel lucru se întoarce mai stricat decât a fost dat. În acelaşi timp, mai poate arăta surpriza sau decepţia care marchează dezacordul cu spusele cuiva.

Şi dacă tot vă povesteam despre spusele lui Ion Creangă, iată doar un fragment din spusele lui Dănilă Prepeleac: Continue reading “Na-ţi-o frântă că ţi-am dres-o…”

A drege busuiocul

             Ei, uite şi prima expresie despre care nu doar că nu ştiu de unde vine… Nici măcar nu pot să-mi dau cu presupusul. Nu pot face nicio legătură cu ceva.

Ştim cu toţii că a drege busuiocul înseamnă a salva aparenţele, a încerca să repari o gafă, fie că e a ta, fie că e a altcuiva. Dar de unde ar veni, nu mă taie capul. Deloc… Cum adică busuioc dres? De ce ar drege cineva busuiocul? Şi, până la urmă, de ce ar trebui busuiocul dres? Continue reading “A drege busuiocul”