Tag: Mura-n gura

          Am citit atent articolul lui Adrian. Şi, Doamne, câtă dreptate are. Am zâmbit… deşi nu era zâmbetul meu… Am zâmbit… dar a fost un zâmbet amar… Şi nu, clar nu e vina lui Adrian pentru zâmbetul meu amar… Vina aparţine, dacă vreţi, esenţei acelui articol…

Dar să trecem peste partea tristă şi să vedem de unde vine expresia. A-ţi da cineva mură-n gură e un fel de Pică pară mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă. De unde a apărut? Chiar n-am idee, dar pot să-mi dau cu părerea. Şi nu mă gândesc la altceva decât la faptul că murul nu are nevoie de vreo atenţie deosebită. Nu trebuie udat, nu trebuie stropit, nu trebuie să-i faci mai nimic. În fiecare an el va face mure, deci vin cam de-a gata, fără muncă prea multă. Continue reading “Mură-n gură” →