Ai avut vreodată emoţii? Ai avut vreodată inima mică, mică? Ai ţinut vreodată pumnii strânşi, strânşi, încât să-ţi laşi urme de unghii pe palme? Ai respirat vreodată repede, repede de emoţie? Ai simţit vreodată că-ţi crapă capul atunci când aşteptai un rezultat la vreun concurs?
Ai tremurat vreodată la şcoală/facultate pentru că nu ştiai dacă răspunsurile/lucrările/tezele tale au fost bune? Ţi-ai ros vreodată unghiile tot de emoţie? Ai simţit vreodată că ţi se urcă sângele la cap, şi nu de nervi, ci tot de emoţie? Ai stat cu teamă că rezultatele medicale nu sunt tocmai bune, deşi, teoretic, nu aveai de ce să te temi?
Până la urmă, ai aşteptat vreodată ceva cu sufletul la gură? Eu da! Şi, da, cititorule, explicaţia o găseşti “printre rânduri” în toate întrebările mele de mai sus… 🙂
