Văzând mama că în sfârşit am mai scris şi eu un articol aici pe blog, îmi trimite următorul mesaj pe Facebook: te-ai cam lăsat pe tânjală. Încă nu mi-e clar dacă voia să-mi aducă aminte şi de expresia asta, sau doar mă „trăgea de urechi” că nu mai scrisesem de ceva vreme. Nu ştiu de ce, dar cred că m-a atacat din două direcţii. 🙂
Dar să vedem de unde vine expresia. Tânjală este un fel de proţap, care se foloseşte pentru a prinde în jugul unui car cea de a doua pereche de vite, astfel încât fie să poată transporta unele unelte agricole, fie pentru a putea căra greutăţi mai mari.
Cred că deja este clar pentru toată lumea… Dacă unul dintre animale este mai leneş şi începe să se lase pe tânjală, începe să se sprijine şi să le lase pe celelalte să facă treaba, acestea vor trage mai din greu carul.
Încă nu mi-e clar cât de conştient fac animalele acest lucru, dar exact la fel facem şi noi, oamenii, atunci când găsim câte un „fraier” care să ne facă treaba. Ne lăsăm pe tânjală. Cred, totuşi, că noi o facem cât se poate de conştient, aşa-i? 🙂
Sorin, problemele apar atunci cand o astfel de remarca vine din partea sotiei.
Ți se întâmplă des? 😀