Te uiți ca broasca la barieră

broasca_bariera

Știți cum se uită broasca la barieră? Exact cum se uită rața la planor, cum se uită omida la sudură și, poate cea mai cunoscută dintre expresii, cum se uită vițelul la poarta nouă.

Bine… n-o să vedeți vreodată o broască uitându-se la barieră și întrebându-se ce e cu ea acolo, dar expresia există și o folosim. Sau, mă rog, e folosită în diverse zone ale tărișoarei ăsteia.

Da, ați înțeles bine, folosim expresia Te uiți ca broasca la barieră atunci când vrem să scoatem în evidență faptul că acea persoană e mirată că n-a mai văzut acel lucru despre care se vorbește. Mirată fie că vede o idioțenie, fie că vede un lucru frumos.

Și de ce să n-o recunoaștem… Uneori, fiecare dintre noi, ne uităm ca broasca la barieră. Iar dacă tu, cititorule, n-ai pățit-o, pregătește-te! O s-o pățești măcar o dată-n viață! 🙂

Sursa Foto

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , | 5 Comments

Colac peste pupăză

colac_peste_pupaza

Hmmm… Destul de greu, veți spune… Până la urmă, ce legătură poate avea o pupăză cu un colac, nu?! Exceptând faptul că o pasăre mănâncă pâine. Și, mai ales, de ce Colac peste pupăză. Ei bine, prieteni, nimic mai simplu. Pupăza despre care e vorba în expresia noastră de azi nu are nicio legătură cu pasărea pe care o știți voi din Amintirile din Copilărie scrise de Ion Creangă. Și o să vă explic mai jos despre ce e vorba.

Și să le luăm pe rând la explicat. Trebuie să știți că, în tradiția noastră românească, colacul este considerat atât simbolul fertilității, dar și un preparat care are legătură cu moartea. Poate de asta, la unele nunți la care veți merge, o să participați la momentul în care fie mireasa rupe colacul deasupra capului ei, fie nașa rupe colacul deasupra capului miresei. După ce se rupe, bucățile sunt aruncate în forma crucii peste capul miresei, spunându-se că acei care apucă, prind și mănâncă bucăți din el vor avea noroc.

Citește restul articolului

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , , , , , , , , | 4 Comments

Acarul Păun

acarul_paun

Cine este Acarul Păun? De unde ne-am luat de folosim această expresie când facem referire la cineva care a ajuns să fie învinuit pe nedrept spunând „Săracul… A ajuns Acarul Păun”? Până la urmă, cine era acest Păun? E simplu de explicat. Mai complicat e că, din câte-mi dau seama, omul chiar a fost acuzat pe nedrept și a fost scos țap ispășitor.

Povestea-i în felul următor. Pe la începutul secolului XX s-a întâmplat un accident feroviar pe ruta Ploiești – Buzău, mai exact în stația Vintileanca. La acea vreme ancheta l-a scos vinovat pe Ion Păun, acarul de stație, iar adevărații vinovați au fost scoși de sub acuzație exact la fel cum se întâmplă cu unii în zilele noastre. Pe scurt, trenul accelerat 701 s-a ciocnit cu un marfar staționat în gara Vintileanca. Din cauza câtorva minute de întârziere, mecanicul de la acea vreme, George Georgescu, a mărit viteza și, fiind dirijat greșit pe o altă linie, s-a ciocnit cu ultimul vagon al marfarului despre care vă spuneam mai devreme.

Citește restul articolului

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , , , , , , , , | Leave a comment

A ajunge cuțitul la os

cutit_la_os

Știți cum e când te tai și îți ajunge cuțitul la os? Nasol… Vă spun eu. Și, dacă încă n-ați experimentat acest lucru în bucătărie, vă asigur că, măcar o dată în viața asta, o s-o faceți. 🙂

Aoleu… Știți cum ustură?! Rău de tot! Oricum, să vă feriți să aveți experiența asta cu o lamă sau chiar cu o foaie de hârtie! E și mai rău. Chiar dacă n-ajunge la os. Însă cred că ați înțeles bine de unde vine expresia A ajuge cuțitul la os. Cred că ați înțeles că trebuie să fiți prevăzători cu tot ce faceți. Zi de zi! 🙂

Da, prieteni, încercați să nu ajungeți în situații din care nu mai știți sau nu mai aveți cum să ieșiți. Feriți-vă în viață să ajungeți în situații limită. Feriți-vă să vă ajungă cuțitul la os. Pentru c-o să doară! Rău!

Sursa Foto

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , , | Leave a comment

A rupe fâșu’

Couple making love

Zilele trecute, amicul canadian Ozzie (cunoscut în lumea interlopă „twiteristică” și drept Jax) n-are ce face și întreabă pe twitter cam de unde ar veni expresia A rupe fâșul. De aici, o întreagă discuție în care, împreună cu ’nea Mielu’ Ăl’ Rău, mă implică și pe mine. Și le spun frumos că mi-e destul de greu să explic expresia asta aici, pe Expresii Românești. Ei? Nimic! Mai ales ’Nea Mielu.

Ok, îmi zic. Cum fac să explic expresia astfel încât să nu afectez imaginea blogului. Nu de alta, dar mă știți om care nu vorbește urât și trivial pe blog. Plus… nu mai punem că intră pe aici cucoane și domnișorici. Știți cum sunt ele… simțitoare… Și-am găsit o soluție. Așa că, să începem! 🙂

Fâș. Adică material impermeabil subțire folosit pentru confecționarea hainelor de ploaie. Repet! Impermeabil, da? Subțire, da? Așadar, nu trece nimic lichid prin el. Și acum o să înșirui o multitudine de expresii care au legătură cu fâșul. Dar nu cu cel real, ci cu cel din expresia A rupe fâșul. Numai că, atenție, ca să înțelegeți bine expresia, după fiecare „sinonim” de mai jos completați voi cu cuvintele “pentru prima oară”. Pentru că expresia nu e valabilă oricând… 🙂

Deci, Citește restul articolului

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , | 3 Comments

Te lupți cu morile de vânt

don_quijote

Cred că ați auzit de multe ori expresia Te lupți cu morile de vânt, nu? Dar de unde vine și ce-i cu ea v-ați întrebat? Cine și de ce s-ar lupta cu niște mori de vânt? Ei bine, „vinovat” este scriitorul spaniol Miguel de Cervantes Saavedra. Sau, mă rog, într-o carte de-a lui, un cavaler se luptă cu morile de vânt. Cartea se numește Don Quijote de la Mancha, iar cavalerul este, evident, Don Quijote.

Dacă încă nu ați citit-o, ar trebui! Nu doar pentru faptul că este o satiră la adresa romanelor cavalerești apărute în Spania în acea perioadă, adică undeva pe la sfârșitul secolului XVI, ci și pentru faptul că este considerată o capodoperă a literaturii universale.

Pe scurt, Don Quijote este oarecum influențat de ceea ce citea, și începe să se creadă un cavaler în căutare de aventuri. Astfel, într-o zi, considerându-se un cavaler rătăcitor, pleacă la drum călare pe Rocinanta, mârțoaga sa, își ia cu el armele din carton pe care și le făcuse, și Citește restul articolului

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , , , , , , | 1 Comment

Te uiți ca la mașini străine

masini_straine

Apăi, fraților, de când cu internetul ăsta, vedem o grămadă de mașini frumoase. Spune-mi tu, cititorule, că nu te uiți la ele ca la mașini străine! Puteți să spuneți ce vreți, dar, cei pasionați de mașini, se uită. Dacă le vedem și în realitate, e deja altă discuție. Ne oprim, le analizăm, ne lipim fețele de geamul din dreapta cu mâinile puse precum ochelarii de cal, doar-doar ’om vedea și bordul “cu cât prinde la oră”.

Însă mie, cel mai mult îmi plac cei care se așează lângă ele și-și fac o poză, un selfie, ceva. Așaaa… ca și cum ar fi a lor. Apoi dau poza pe Facebook. Și încep, nenică, să curgă like-urile și comentariile: Mamăăă, ce bine arăți! Moamă, da’ ce mașină ți-ai tras! Tracțiune integrală? Tuuu, e decapo? Wow, ce spoilere are. Da… e mișto! Dar dacă nu-ți pui și „bară din aia de taur” în față, degeaba.

De ce? De ce toate astea? Citește restul articolului

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , , , | Leave a comment

A pune batista pe țambal

tambal

O expresie care mi-e destul de greu a o explica. Și nici măcar nu-s convins că e explicația corectă. Vedeți voi?! Indiferent cât ați săpa internetul acesta după o explicație, veți găsi următoarele: A pune batista pe țambal = a ascunde ceva, a tăinui, a minți, a o lăsa mai moale. Corect, de altfel. Pui batista, ascunzi coardele, și nu se mai văd.

Numai că mie nu-mi „sunau” foarte bine explicațiile. Și-am făcut următorul test. N-am țambal acasă. Dar am două chitare. Le-am luat pe ambele și le-am zdrăngănit. Sunete perfecte! La ambele. Apoi am aruncat o cârpă peste coarde. Și nu s-a mai auzit nici un sunet. 🙂

Ei bine, dragilor, aveți acasă un instrument cu coarde? Citiți restul articolului

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , , , , | 2 Comments

A trece ca gâsca prin apă

gasca_prin_apa

Cum adică A trece ca gâsca prin apă? De unde vine expresia asta și ce vrea să însemne? Ce-o fi cu gâsca? Ce-o fi cu apa? Oare se referă la cât de bine înoată o gâscă? Nu! Sub nicio formă! 🙂

Dar, spuneți-mi voi mie dacă ați văzut vreodată vreo gâscă udă. Sau vreo rață. Sau vreo lebădă. Sau vreo altă anzeriformă. Ați văzut? Nu cred! Și știți de ce? Explicația-i foarte simplă: sunt “dotate” cu o glandă care se numește uropigiană. Ce face glanda asta? Secretă un produs uleios cu care pasărea își unge penele cu ajutorul ciocului.

Cum? Simplu! Glanda este situată deasupra cozii. Pasărea o stimulează cu ciocul, glanda secretă uleiul, și, ușor, ușor, îl întinde pe tot penajul, astfel încât, la contactul cu apa, acesta nu se va uda. Dar destul cu lecția de biologie.

Revenind, cam care ar fi explicația expresiei A trece ca gâsca prin apă? Cred că deja v-ați dat seama. La fel cum gâsca trece prin apă, iar apa nu se prinde de ea, la fel trecem și unii dintre noi prin școală… Și nu se prinde nimic! Nici istoria, nici geografia, nici matematica, nimic! Da’ nimic! Trecem fix ca gâsca prin apă! 🙂

Sursa Foto

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , , | Leave a comment

Ca-n sânul lui Avram

avraam

Sânul lui Avram. Explicația ar fi destul de simplă dacă am face referire la un copil și la a sa mamă. Adică, unde-i mai bine pentru un copil decât la sânul mamei, nu? Numai că, explicația expresiei nu vine de aici. Nici n-avea cum… Evident, o putem asocia, dar nu ar fi explicația corectă.

Mai întâi să vedem cine este Avraam? Avraam a fost primul personaj biblic care a optat pentru monoteism, recunoscându-l pe YHWH ca fiind unicul Dumnezeu. Venerația față de Avraam era vie și în perioada Noului Testament, el fiind respectat ca strămoș al poporului evreu și chiar a lui Mesia însuși. Fiind tatăl lui Ismael și a lui Ițhac, Avraam este considerat strămoșul comun, din care descind evreii, edomiții și arabii.

Cam ce loc are Avraam în fiecare religie, iudaism, creștinism, islam? Păi iată! In iudaism este primul și modelul patriarhilor, slujitorul lui YHWH, prietenul său, adevăratul părinte al lui Israel. Este modelul pietății perfecte, pildă de iubire adevărată față de Dumnezeu și de credință.

In creștinism, este înțeleptul care ascultă de Dumnezeu, este modelul lui amor spiritualis, este modelul vieții unei credințe curate și a unei abandonării totale.

Iar islamul Citește restul articolului

Posted in Expresii Româneşti | Tagged , , , , , , | Leave a comment