Şi cum stăteam noi aşa şi aşteptam în pauza dintre Webstock 2011 şi Party-ul Webstock 2011, odată ce ne invită Raluxa undeva în centrul vechi, unde, cei de la Unilever Food Solutions voiau să ne arate cam ce se poate face cu nişte punguţe mici din hârtie, pe care scrie A Doggy Bag is a Goodie Bag, dar pe care abia când am întors-o, am descoperit că “Doggy” e tăiat şi rămâne “Goodie Bag”. So, cu mic cu mare, gasca formată din TV DeCe-i, Denisa, VisUrât, Gaben, Tudor şi cu mine, ne-am îndreptat către împricinatul loc.
Ştiţi care ideea campaniei? Nu, că nici eu n-am ştiut. Dar am aflat. Aveţi idee câtă mâncare se aruncă? Anual? Aveţi idee cât din această mâncare aparţine restaurantelor? Dar câtă din această mâncare, rămasă pe mese, se întoarce tot acolo, aveţi idee? Păi cam 3 milioane de tone sunt deşeuri alimentare, iar din acestea, 1 milion de tone provin din deşeurile pe care consumatorii le lasă în farfurii la restaurante.
Ce se vrea prin intermediul acestor proiecte? Simplu. Eşti la un restaurant de fiţe, din ăla cu 3 boabe de mazăre şi două de muştar puse pe mijlocul unui platou pe care ar încăpea lejer un purceluş de lapte? În cazul acesta, nu cred că se pune problema. Dar când eşti într-unul unde mâncarea sta să curgă din farfurie, ai păpat cât ai putut tu şi te-ai săturat, dar ţi-a mai rămas? N-ar fi păcat să nu iei bucatele cu tine? Tot în cazul în care n-aţi ştiut, restaurantele nu pot da mâncarea rămasă către diverse persoane necăjite (azil de bătrâni, centre de plasament, centre de zi, etc). Şi o vor arunca. Sau, în cel mai nefericit caz, se va întoarce pe o altă farfurie, a altei persoane. Şi iarăşi e păcat.
Aşadar, oriunde te afli, în orice loc de pe lumea asta, ia acasă ce a rămas. Cei de acolo sunt obligaţi să-ţi poată da într-o caserola restul bunătăţilor, de cele mai multe ori întrebându-te chiar chelnerul dacă nu vrei să ţi le dea la pachet.
Încă o dată mulţumiri Raluxa şi Oana Coman de la Makesense pentru invitaţie. Şi pentru că sunt câteva versuri din melodia asta care merg perfect cu proiecul A Doggy Bag is a Goodie Bag, vă las s-o ascultaţi. 🙂
Mai multe imagini în continuare
Oh, asta era toată campania de doi lei și jumătate de prin blegosferă?! Aproape inutil.
Dar totuși de apreciat Unilever pentru ideea de a crea o piață pentru produsele lor acolo unde nu există și de a încerca, într-o oarecare măsură, să schimbe niște mentalități. Încercare cam nereușită, dar mă rog, fiecare își cheltuie bugetele de marketing cum crede de cuviință.
Eu sper să nu fie de 2 lei. Şi, aşa cum spui şi tu, sunt de apreciat. România tre’ să se adapteze, nu? 🙂
@Eugen adica vrei sa spui ca scopul campaniei a fost ca Unilever Food Solutions sa vanda pungi (de hartie)? ;))
Eu una am sustinut campania si am zis si altor prieteni de ea, prieteni care nu prea sunt online si chiar cred ca e in mainile noastre sa mai reducem din raul care ni se intampla. Sa nu-ti iei mancarea ramasa in farfurie cu care poti face altceva acasa si sa o lasi sa fie aruncata de restaurante e ca si cum ai manca seminte si ai arunca cojile pe jos in speranta ca cineva se va gandi ca poate sunt bune de ingrasamant??
Oricum, jos palaria pentru campanie pentru ca prietenii mei de exemplu isi iau de-acum mancarea la pachet, deci chiar daca nu o sa reuseasca sa schimbe ceva in masa, macar ridica niste semne de intrebare
Prietenii tăi sunt așa de speciali. Și niște hipsteri fără opinie proprie printre altele. De aceea mă bucur că sunt ai tăi.
Bineînțeles că Unilever, o firmă care are drept scop final profitul, nu dorește decât să educe consumatorul, nimic mai mult. Uneori mi-ar plăcea să pot fi așa de naiv ca tine. Din fericire, nu sunt și nu am fost niciodată.