Am auzit de foarte multe ori oamenii spunând “Cine eşti tu să-mi dai lecţii de viaţă?”. Şi pe bună dreptate. Însă de cele mai multe ori, acelea nu sunt lecţii de viaţă. Sunt doar sfaturi. Lecţiile de viaţa sunt date chiar de către viaţa, dar şi de oameni prin ceea ce fac. Numai că ştiţi ce e ciudat? Că lecţiile de viaţă pot fi atât pozitive, cât şi negative.
Partea frumoasă e că lecţiile de viaţă ţi le pot da şi cei mai tineri decât tine, deşi, de cele mai multe ori, nu vrem să acceptăm asta. Şi partea şi mai frumoasă ştiţi care e? Că ei nici nu realizează că dau o lecţie de viaţă. Ei se comportă normal, firesc. Şi sunt al naibii de mulţi. Şi o fac al naibii de bine.
De cealaltă parte, sunt lecţiile de viaţă negative. Negative în sensul că, la un moment dat, cineva îţi dă o lecţie de viaţă dezamăgindu-te. Şi la fel ca în cazul lecţiilor pozitive, cei care te dezamăgesc o fac la fel de bine că ceilalţi.
N-o să vă dau exemple, n-o să vă povestesc. Lecţiile care mi-au fost date fac parte din ambele categorii, dar cele negative le acoperă pe cele pozitive. N-o să vă povestesc, spuneam, pentru că lecţiile de viaţă, aşa cum şi numele o spune, fac parte din viaţa mea. Cea personală. Şi viaţa personală e un subiect care nu cred că trebuie să intereseze pe nimeni. Poate doar pe mine şi familia. Că de asta e personală, nu? Şi multă lume ar trebui să înţeleagă acest aspect.
Aş putea face o comparaţie între viaţă şi blog. Blogul e locul unde mai povestim, mai comentam, sau prin intermediul căruia ne mai întâlnim la evenimente, mai mergem la o bere, mai bârfim, mai înjuram…facem de toate. De ce am spus că fac o comparaţie între viaţă şi blog? Atunci când m-am întâlnit cu Zoso pentru prima oară, se întâmpla undeva la Cluj şi Zoso purta un tricou pe care scria “No one cares about your blog”. De cele mai multe ori, aşa e şi în viaţă. 🙂
Cu toate astea, deschide bine ochii. Ai putea învăţa multe de la cei din jur. Fiecare zi poate fi o lecţie de viaţă.
PS: Mulţumesc, Marieta! Şi să ştii că mi-am făcut tema. 🙂
Leapşa nu era despre ce ai învăţat tu de la alţii, era despre ce ai învăţat de la viaţă. Fără nume, fără particularizări.
Să înţeleg că ceea ce era scris pe tricoul lui Zoso ai tradus prin “nimănui nu-i pasă de tine”?
Ori vorbim despre lucruri diferite, ori nu ţi-ai făcut temele cum trebuie, blogul ăsta tot nu apare la profilul tău de twitter.
Mulţumesc că ai preluat leapşa, îmi pare rău că n-ai transmis-o nimănui. Poate că…
Păi exact asta am învăţat de la viaţă. Şi dacă te uiţi mai atent, o să vezi că blogul apare. Să nu te superi, dar chiar nu mi-a trecut prin cap cui să dau mai departe. 🙂