Să presupunem că eşti într-un magazin. La un rând. De vreo 15 persoane. Să presupunem că la rând, la casă, mai ai trei oameni în faţa ta. Să presupunem că un copil, de 8 – 10 ani, vine în fugă şi se aşează fix în spatele tău, de parcă acel loc era al lui din momentul în care se formase rândul… Din momentul în care el deja intrase în magazin… Să presupunem că acel copil, de 8-10 ani, tine la piept, cu o mână, o pâine şi o pungă de chips-uri, şi în cealaltă mână, cu greu, un PET de bere.

Să presupunem că un tip de la coadă îi spune copilului să fie atent, că rândul nu e acolo unde s-a aşezat el. E mult mai în spate… Să presupunem că altcineva începe o discuţie cu acel copil. Şi spune „copile… ce faci cu berea aia ? E pentru tata ! Da’ tu ai voie să cumperi bere ? Da’ e pentru tataaaa… ” Şi să mai presupunem că altcineva de la rând spune „da… e pentru tata… Că tata e beat acasă şi mai vrea… ”.

Ei bine, ce faci ? Ce faci tu, omule, care stai la rând ? Atenţionezi casiera ca un copil vrea să cumpere bere ? O laşi aşa ? Urmăreşti să vezi dacă persoana de la casa vinde alcool minorilor şi intervii ? Sau nu ? Ce faci ? Spui ?

Dacă nu, de ce nu ? Pentru că acel copil e posibil să ia o bătaie soră cu moartea pentru că nu a venit cu berea acasă ? E posibil să se întâmple şi asta, nu ? De cele mai multe ori, asta se întâmplă… De cele mai multe ori…

Ce faci… ? CE FACI… ?

Sursa Foto

Mi-ar plăcea să nu-i mai „certăm”… Mi-ar plăcea să nu mai fie înjuraţi… Mi-ar plăcea să nu mai spunem „cum ? Doar atât a putut ?”. Mi-ar plăcea să-i lăudăm… Mi-ar plăcea să scriem despre ei doar de bine… Mi-ar plăcea să-i oprim pe stradă şi să le spunem un simplu „Mulţumesc !”… De ce ? Pentru că ne reprezintă, pentru că reuşesc să pună steagul României pe primele locuri la concursurile sportive, pentru că muncesc enorm, pentru că ne fac să fim mândri de ei, pentru că sunt printre puţinii care reuşesc să facă din România o ţară cunoscută chiar şi în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii.

La sportivii noştri mă refer. La cei care ne-au reprezentat la Jocurile Olimpice de la Londra, la cei care merită şi au fost premiaţi şi la întoarcerea în ţară, zilele trecute… La cei care, aşa cum spuneam şi în articolul trecut, ne fac să dăm cu pumnul în masă, la cei care ne fac să plângem de tristeţe sau bucurie, la medaliaţii noştri, aşa puţini cum sunt. Sunt ai noştri, îi iubim şi vreau să fim mândri de ei !

103 sportivi, 15 discipline, locul 27 în clasamentul pe naţiuni. Asta ar fi pe scurt câteva date despre lotul românesc care a participat la Jocurile Olimpice de Vară Londra 2012. Cu ce am plecat ? Cu 9 medalii: 2 aur, 5 argint şi 2 bronz. Mai exact, aur – Sandra Izbaşa (sărituri) şi Alin Moldoveanu (tir), argint – Alina Dumitru şi Corina Căprioriu (judo), Roxana Cocoş (haltere), Rareș Dumitrescu, Alexandru Sirițeanu, Florin Zalomir, Tiberiu Dolniceanu (sabie – echipe) şi Cătălina Ponor (sol), iar bronz – echipa feminină de gimnastică (Cătălina Ponor, Sandra Izbașa, Diana Chelaru, Diana Bulimar, Larisa Iordache) şi Răzvan Martin (haltere).

14 oameni… 14 oameni care ne-au făcut să tremurăm pe toată durata competiţiei… 14 oameni cu care ne mândrim… 14 oameni care au fost premiaţi atât la Jocurile Olimpice de la Londra, dar şi la Gala de Premiere de acasă, unde au fost recompensaţi de către Renault cu câte un autoturism. Un autoturism pentru fiecare medalie. Au fost 16. De ce ? Pentru că am avut doi sportivi premiaţi atât cu echipa, cât şi individual, dacă mai era nevoie să vă spun, două fete inimoase, pe numele lor Sandra Izbaşa şi Cătălina Ponor. 🙂

Şi dacă eraţi curioşi, autoturismele au fost oferite în funcţie de locul obţinut pe podium de către medaliaţi. Astfel, pentru aur, maşina obţinută a fost Renault Latitude, pentru argint, Renault Megane Olympic, ediție limitată special creată pentru celebrarea Olimpiadei, iar cei medaliaţi cu argint şi bronz în probele pe echipe, au primit câte un Renault Twingo.

Partea frumoasă ştiţi care e ? Ca Renault România n-a fost doar sponsor oficial al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român la Jocurile Olimpice de la Londra… Nu doar a premiat medaliaţii la Jocurile Olimpice… Renault România a mai vrut ceva… A vrut să găsească 100 de ambasadori ai valorilor olimpice, 100 de oameni obişnuiţi, 100 de oameni, care în viaţa de zi cu zi nu vor decât să le iasă totul bine, să fie corecţi, să exceleze, să fie profesionişti. Exact ca şi olimpicii despre care vă scriam mai sus, 100 de oameni care se ghidează după excelentă, profesionalism şi fair play.

Vreau să cred că, alături de Renault România, am pus şi noi umărul la găsirea celor 100 de ambasadori ai valorilor olimpici. Noi, cei 5 care am fost implicaţi în campania Ştafeta Renault Megane Olympic (Răzvan BB, Vali, Andreea, Alina/Răzvan şi cu mine), dar şi ceilalţi care au mai scris despre acest eveniment… Pentru că acei 100 de ambasadori au fost găsiţi. Şi odată cu premierea olimpicilor romani, au fost onoraţi şi aceştia.

Mai multe detalii şi imagini în continuare Citeşte restul articolului

Adică la Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, unde am predat „torţa” (cheile) Renault Megane Olympic. A fost frumos… Şi ne-am bucurat enorm (eu şi coechipiera mea, Sabina) să fim alături de Răzvan BB, Vali, Andreea, Alina şi Răzvan, cei care au dus ştafeta prin ţară.

Deşi ştiau că ştafeta rămâne pe mâini bune, cheile mi-au fost predate cu mare greu şi cu părere de rău de către TVDeCe la Iaşi (link TVdece). Şi ca să-i asigur că rămân pe mâini bune, am mers împreună până în faţa Palatului Culturii la o mică şedinţă foto. Vedeţi voi ?! Ştafeta asta… Chiar am considerat-o ca pe o torţă simbolică. De aceea am vrut să fie puţin altceva… Să fac altceva. Am vrut să afle cât mai mulţi, să vadă că aceasta campanie e vie, că se întâmplă ceva. Şi uite-aşa, ca-ntr-o joacă, am vorbit cu câţiva băieţi din Clubul Bicicliştilor Vasluieni, tot ca-ntr-o joacă m-am dus la Primărie şi am obţinut o autorizaţie, iar Sâmbătă, într-un cadru organizat, Stefeta Renault Megane Olympic s-a plimbat puţin pe străzile din Vaslui. 🙂

Ieri, Duminică 12.08.2012, totul s-a terminat. După un frumos traseu Bârlad, Tecuci, Focșani, Râmnicu-Sărat, Buzău, Urziceni, ştafeta a ajuns la Bucureşti, în faţa Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, acolo unde zilele următoare va avea loc şi festivitatea de premiere a olimpicilor noştri la Londra.

Dacă mi-a plăcut maşina ? Da… cu doar câteva mici minusuri, dar care sunt acoperite de alte chestii, da… Mi-a plăcut. Dar asta e o cu totul altă discuţie, iar impresiile mele despre Renault Megane Olympic le găsiţi, evident, pe Automod. 🙂

Ştiţi? Vă spuneam că Renault România caută 100 de ambasadori ai valorilor olimpice, 100 de oameni simpli, care ştiu ce vor, care se ghidează în viaţă după aceleaşi valori, asemănător olimpicilor români: excelenţă, profesionalism şi fair play. Însă mai cred ceva… Mai cred că Renault România, aşa cum bine aţi văzut scris pe maşină, chiar vrea să ducă mai departe spiritul olimpic.

Când mi-am dat seama de asta ? Atunci când, la COSR, am intrat în Muzeul Sportului. Şi discutând cu Monica Jitariuc şi Andrei Cismaru, concluzia lor a fost următoarea „uite… vezi ?! Sportului românesc încape într-o cameră de câţiva metri pătraţi…”. Da… Toată istoria sportului românesc încape într-o cameră. Frumoasă… Plină cu oameni care ne-au făcut să dăm cu pumnul în masă, să tremurăm, să ne doară, să plângem de tristeţe, de bucurie, dar cu care ne mândrim, şi-n faţa cărora ne înclinăm. Şi nu cred că sunt singurul căruia i-ar plăcea să umplem câteva camere bune cu trofee şi cu imaginile olimpicilor care vor veni. Pentru că vor mai veni… 🙂

Asta-i… S-a terminat… S-a încheiat o campanie minunată, o campanie pe care aş fi promovat-o fără să stau prea mult pe gânduri chiar şi dacă nu eram implicat în ea. Iar faptul că am fost implicat, m-a făcut s-o iubesc şi mai mult. Mulţumesc ! 🙂

Mai multe imagini în continuare Citeşte restul articolului

Mai exact, la Iaşi ! Şi Vaslui ! Iaşi – Vaslui, Vaslui – Iaşi… Cum vreţi… Important e ca a ajuns la mine… „Torţa” Renault Megane Olympic… la ea mă refer. Sigur că m-am bucurat, sigur că abia aşteptam să pun mâna pe chei, sigur că abia aşteptam să mă văd şi cu bunii mei amici Alina şi Răzvan, pe „numele lor de familie” TVDeCe. Şi aşa cum vă spuneam în articolul trecut, bucuria maximă a fost să fac parte din această campanie… Până la torţa reală pe care mi-aş dori să o duc pentru câţiva metri, sunt extrem de mulţumit că o duc pe cea Renault Megane Olympic… 🙂

Şi cum aveam nevoie de un coechipier, am considerat că persoana potrivită este nepoţica mea, Sabina, căreia i-a plăcut mult ideea campaniei şi s-a bucurat şi mai mult atunci când i-am propus să-mi fie coechipier. Până la urmă, copii sunt cei care, poate, vor ajunge fie să participe la una dintre ediţiile viitoare ale Jocurilor Olimpice, fie să ducă torţa către următoarele destinaţii, nu? 🙂

Astăzi am „purtat” niţel ştafeta pe străzile Iaşiului, am dus-o puţin în faţa Palatului Culturii, am vrut puţin şi în faţa Casei Studenţilor şi lângă Bibliotecă Eminescu (dar străzile erau în lucru şi nu se putea face o poză mai reuşită), urmând ca mâine să ajungă la Vaslui, să-i fac cunoştinţă cu Statuia lui Ştefan cel Mare. Duminică, ne vom îndrepta către Bucureşti, unde vom aduce ştafeta chiar la Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, dar până acolo, vom trece prin Bârlad, Tecuci, Focșani, Râmnicu-Sărat, Buzău, Urziceni. Aşa că, fiţi pe fază ! Dacă ne vedeţi, poate ne faceţi cu mâna. 🙂

Şi nu uitaţi, Olimpiada nu s-a terminat… Mai e puţin… Şi în tot acest timp, Renault România nu s-a oprit din căutat cei 100 de ambasadori ai valorilor olimpice, cei 100 de oameni obişnuiţi, care păşesc în viaţă şi după urmele lăsate de olimpicii noştri: excelenţă, profesionalism şi fair play. 🙂

Mai multe imagini în continuare Citeşte restul articolului