Așa-i că mulți știați că „La Paștele cailor” s-ar traduce prin „niciodată”. Multă lume folosește expresia cu acest sens. Numai că problema nu stă chiar așa.
În săpăturile mele pe net am găsit scris că Paștele Cailor pică în aceeași zi cu Înălțarea Domnului, deci la 40 de zile după Paște. De unde a apărut această „sărbătoare”? Păi povestea care circula spune cam așa: atunci când Fecioara Maria îl naștea pe Iisus, mai toate animalele au fost liniștite. Cu excepția cailor, care au făcut o gălăgie de nedescris. Iar Maica Domnului i-ar fi blestemat se fie animale mereu flămânde cu excepția unei singure zile din an: de Ispas.
Uite așa a apărut probabil și expresia noastră, dar pe care noi n-o prea folosim cum trebuie. Aaaa…și încă ceva. In această zi, caii nu sunt puși să muncească, iar în trecut, în unele zone, se făceau chiar slujbe religioase pentru sănătatea animalelor.
Hei ! asta chiar e interesant ! 🙂
Ăăă…habar n-am avut! Da’ nici nu mi-a dat prin cap să caut. Vasăzică…există Paştele cailor. N-am ştiu.
Pingback: La Paștele cailor - The international discussion forum
Eu stiam alta varianta: atunci cand era Pastele la Ortodocsi, acestia isi imprumutau caii Catolicilor ca sa munceasca campul cu ei, intorcandu-li-se favoarea cand era pastele pentru Catolici; cand Pastele de la Ortodocsi coincide cu Pastele Catolicilor, in sfarsit au si caii Pastele lor: Pastele Cailor.