Tocmai m-am intors dintr-o vacanta mult asteptata in Creta. O sa fie mai multe posturi despre ce am facut acolo, ce mi-a placut, ce nu mi-a placut, ce am vizitat.
Dar sa incepem cu inceputul. Bestcomtur.
Dupa multe cautari pe net pentru a gasi o companie cu care sa plec in vacanta, dupa ce am incercat sa dau de cei de la Kartago carora le-am trimis vreo 3 mail-uri la care nu au raspuns, am ajuns la Bestcomtur.
D-na Mariana Ionescu mi-a raspuns imediat la mail, mi-a trimis toate ofertele pe care le-am cerut, urmand ca noi sa ne hotaram si sa ii spunem ce, cum, unde si cand. Au urmat o serie de mail-uri trimise, cu o gramada de intrebari din partea noastra la care ni s-a raspuns prompt.
Dupa multe cautari prin oferte, ne-am hotarat la o locatie si un hotel. Am trimis mail-ul cu toate cerintele noastre, ni s-a trimis contractul pe mail, factura tot pe mail, urmand ca noi sa facem plata. S-a facut respectiva plata si pe data de 21.09.2008 am ajuns pe aeroportul Baneasa unde ne-am intalnit cu un reprezentant al companiei Bestcomtur care ne-a dat biletele si toate documentele de care aveam nevoie pentru calatorie.
La Heraklion ne-a asteptat ghidul de acolo, pe numele sau Florina, o tipa de altfel foarte draguta si de treaba, dar care la un moment dat al excursiei noastre, a facut o greseala (care zic eu ca nu se face), greseala care ne-a facut sa pierdem mai multe ore intr-un anume oras din Creta, stricandu-ne putin concediu. O sa va povestesc mai mult intr-un alt post.
Deci, una peste alta, Bestcomtur este o companie serioasa, pe care, zic eu, te poti baza, cu persoane interesate sa-si pastreze si sa atraga cat mai multi clienti, care raspund la telefoane si la mail-uri, care te ajuta cu informatii utile, care nu mint cu nimic in ofertele lor si care au grija ca potentialii clienti sa fie multumiti.
In posturile urmatoare o sa scriu la ce hotel am stat, cat a costat, ce trebuie sa stiti pentru o excursie in Creta, la ce sa va asteptati de la o astfel de excursie, ce va este de folos acolo si la ce sa aveti grija.
In final vreau sa le multumesc celor de la Bestcomtur pentru felul in care a decurs totul.

O scrisoare adresata lui Marius Tuca de catre Fanus Neagu, o scrisoare la care nu poti adauga multe comentarii. De fapt nu poti spune nimic. Nimic…

“Draga Marius Tuca,
În numele amicitiei ce ne leaga,te rog sa inserezi în Jurnalul National aceste rînduri adresate multor ziaristi sau reporteri din mass-media centrala, tineri sau mai putin tineri, dar toti de o seama cu barbaria. O fac atît în numele meu, cît si al unor prieteni ca Radu Beligan, Sergiu Nicolaescu si Stefan Iordache, hartuiti, ca si mine, cu nerusinare tenace, de niste condeie butucanoase.
Va e foame de moarte de ne cautati prin toate spitalele? Asteptati-o cu încredere în pragul casei voastre, va veni, n-a lipsit la nici o întîlnire. Cei care nu ma credeti, puneti mîna pe o lama si ascutiti-o pe venele de la o mîna. Straniu e faptul ca majoritatea dintre voi vor muri fara sa se fi nascut. Un scriitor german, Hans Fallada, a scris un roman intitulat “Fiecare moare singur”. Macar pentru simpatia pe care o purtati scriitorilor straini – cei români de mult nu mai intra în discutie –, încordati-va sa gasiti o explicatie pentru lipsa umbrei voastre pe copertele istoriei contemporane si lasati-ne pe noi în pace. Cred însa ca exemplul Fallada, pe care l-am ales, nu e fericit, întrucît, daca va mai spun ca tot el a scris si romanul “Banii nu fac doi bani”, aleluia!, voi, care stiti ca banii fac totul.
Da, sînt bolnav – cancer de prostata cu diseminari –, ma tratez la Spitalul Elias (ma opresc sa fac o plecaciune în fata medicilor, asistentelor, infirmierelor si tuturor slujitorilor acestui spital pentru imensa lor dragoste de oameni) si nu doresc altceva decît sa ma lasati în pace cu nenorocul, suferinta, spaimele si sperantele mele. Eu stiu sa îndur, vîrsta m-a învatat multe, dar am o familie, rude, prieteni pe care-i îngroziti cînd ma îngropati a doua oara în decurs de sase luni. Va întreb: o faceti din pustiu sufletesc sau din cea mai elementara lipsa de constiinta profesionala? Apoi, ce bucurie va trezeste suferinta altora? Si, mai ales, pentru ce ne vreti dincolo de dincolo? Literatura nu cititi, prin urmare nici cartile mele, la film nu mergeti, la teatru nici atît. Îmi închipui cu toata sinceritatea ca nici de urît nu ne urîti. Atunci nu încape decît o singura explicatie: sînteti mînati cu biciul de patronii vostri sa aduceti stiri ce sa sature asteptarile unui public, de voi însiva format metodic, de-a lungul timpului, ca amator de telenovele imbecile, senzationalism ieftin, erotism vulgar etc.
As mai avea destule sa va spun, dar ma opresc aici, încheind cu fraza unui mare scriitor rus (voi, se întelege, ati fi vrut sa fie unul american, dar n-am ce face): “Urît mai traiti, domnilor!”. Fanus Neagu ”

Sursa

Klaus Johann Jacobs, cel mai mare producator si vanzator de cafea si ciocolata de pe glob, a murit la varsta de 71 de ani, in casa sa din Kuesnacht, Elvetia.
Nu-i asa ca intotdeauna va placut ciocolata Toblerone? Nu-i asa ca in fiecare zi, macar o data pe zi, ati mancat sau baut ceva pe a carui ambalaj sa scrie Jacobs Suchard? Sunt convins ca da.
Klaus J. Jacobs infinteaza la varsta de 22 de ani prima sa companie de export cafea, pe care insa o va vinde 4 ani mai tarziu. In 1982 Jacobs fuzioneaza cu gigantul elvetian Interfood, obtinand si brand-ul Toblerone, creand astfel cea mai mare companie producatore de cafea si ciocolata din Europa, companie pe care a denumit-o Jacob Suchard. In 1990 vinde parte din companie catre Philip Morris, obtinand suma de 2.6 miliarde de dolari.
In ultima perioada era presedinte de onoare si actionar majoritar la Adeco SA, companie aparuta in 1996 prin fuziunea Ecco Franta si Adia Elvetia.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Astazi ma uitam la televizor si pe cine vad? Pe domnul nostru prim ministru Calin Popescu Tariceanu. Si-mi aduc aminte, fara sa vreau, de o problema veche, problema care, cel putin pe mine, ma scoate din sanatate. Felul in care ni se adreseaza cei care ne conduc.
Adica, spre exemplu, astazi Tariceanu era intr-o vizita la Saucesti, Bacau, pentru a verifica lucrarile de reconstructie a caselor in zonele inundate. Nu ma intrebati cu cine discuta, ca n-as putea sa va spun, dar se adresa acelei persoane folosind exprimarea “…eu nu stiu de ce tu nu faci nu stiu ce…”, ceva de genul asta, in timp ce acea persoana i se adresa, dupa cum e firesc, cu apelativul “dumneavoastra”. Nu ca ar fi o mare problema, dar mi se pare frumos sa mi te adresezi macar la fel cum o fac si eu.
So…de ce ei (alesii nostri) trebuie sa ne trateze asa si noi sa fim atat de umili. Oare nu cumva ar trebui sa ne respectam unul pe celalalt? Oare nu cumva ar trebui sa fie invers? Oare nu cumva noi i-am ales pe ei? Oare nu cumva ei sunt in slujba noastra? Oare nu cumva ei ar trebui sa fie “servitorii” nostri si sa ne “serveasca” asa cum trebuie? Oare nu cumva cei ca Tariceanu au venit inainte de alegeri cu “spaga” (zahar, ulei, inclusiv bani) la noi pentru a fi alesi? Si daca au venit cu spaga, ce inseamna asta? Nu cumva inseamna ca (teoretic) suntem mai “tari” ca ei si de asta au venit cu spaguta? “Va rog sa ma alegeti, ca uite…va dau aia si aia…” Si as putea s-o tin cu “Nu cumva…?” pana dimineata.
Langa Tariceanu as mai putea sa-l asez pe domnul Basescu (de care imi aduc aminte ca vorbeste la fel) si pe multi multi altii.
Dar decat sa ii aliniem, cred ca mai bine am face slalom printre ei. Slalom Printre Cretini.
Nu pot sa nu le dedic alesilor nostri aceasta melodie. Daca te deranjeaza versurile, nu da click.

Da. Asta e intrebarea care acum se afla pe buzele tuturor. E un fel de “Ce faci de Craciun sau de Revelion?”.
Maine ar fi fost Sfarsitul Lumii, da’ na ca se amana. Oare ce ne facem? Multi, care nu au ce face, discuta numai despre asta.
Ce poti sa faci fratele meu? Sa-ti pui patura in cap? Sa stai cu mainile in san, eventual intins pe pat si sa astepti sa vina Sfarsitul Lumii?
Nu. Cel putin eu nu pot face asta. Este doar un experiment care se face, prin care toti “mamelucii” aia (printre care aprox. 60 de romani) care lucreaza acolo, incearca recrearea conditiilor Big Bang-ului.
Stiu, multi nu sunt de acord cu acest experiment. Chipurile cei care lucreaza la Experimentul LHC ar fi nebuni. Toti? Toti fizicienii aia sunt nebuni? Nu stiu cati lucreaza acolo, dar stiu ca sunt multi. Numai daca ii luam in calcul doar pe romani, care sunt 60, sunt nebuni? Toti? Oh my God, Dumnezeule (asa cum zice romanul).
Fratilor reveniti-va. Ganditi-va ca acest experiment o sa iasa. Ce o sa spuneti? Nu credeti ca va fi o descoperire cum probabil nu a mai fost pana acum?