Posted on Sep 15, 2011 in Vacante | 2 comments
Sunt multe locuri unde te poţi caza în Maramureş. Mult prea multe. Am stat şi am căutat preţ de două zile să vedem unde am putea sta în mica noastră vacanţă. Am ales câteva locuri, le-am pus pe hârtie şi am început să sun la fiecare. Greu cu locurile, frateeee… Foarte greu. Trebuie să mă credeţi că în 2 zile am sunat la 5-6 pensiuni. Nimic… Totul plin. Atunci, am făcut, vorba mea, o nefăcuta. L-am sunat pe Gabi, cu care, până a ajunge în Maramureş, nu mă văzusem niciodată. Cred că era ora 9 seara. Îi explic omului ce vreau (adică o pensiune frumoasă, departe de lumea “civilizată”, unde să aud păsărelele şi apa cum curge, fără fotolii îmbrăcate în piele, fără saună şi alte chestii d’astea), omu’ îmi spune că dă nişte telefoane şi revine. Într-un sfert de oră sună, îmi spune unde şi despre ce e vorba, să-mi arunc un ochi pe site şi, dacă îmi place, să sun şi să stabilesc detaliile cu cei de acolo. Iar “acolo” însemna Pensiunea Doina.
Numai cât m-am uitat la imaginile de pe site, am zis că musai tre’ să fie frumos. Ăsta e locul pe care-l vreau. Am sunat, am vorbit cu doamna Ioana Doina Balazs, o femeie deosebită şi care ştie cum să facă din pensiunea ei un loc din care ori nu-ţi mai vine să pleci, ori în care vrei să revii cât mai repede cu putinţă. Femeia asta, cu toate problemele pe care le poate avea un om, şi, după cum bine ştiţi, un om poate avea multe, o să te facă să te simţi minunat la ea acasă. O să-ţi zâmbească, deşi, poate, nu-i tocmai momentul în care îi vine să zâmbească. O să încerce să-ţi ofere răspunsul la orice întrebare legată de Maramureş şi de ce se poate vizita. Mai mult, o să-ţi răspundă şi la telefon, la 12 noaptea, în cazul în care te rătăceşti şi nu reuşeşti să nimereşti drumul către pensiune, aşa cum am păţit noi. Iar oamenii care se ocupă de tine la pensiune nu sunt mai departe de dumneaei.
Citeşte restul articolului
Recent Comments