Eu nu stiu de cate ori am reusit in viata sa imbin utilul cu placutul. Si de foarte multe ori mi-am pus intrebarea “Oare cum e?”
Cel din imagini se pare ca a reusit. Simpatic, nu?
Tks. O
[slideshare id=634514&doc=webstockbobbyvoicu-1223055873502826-9&w=425]
Zilele trecute s-a desfasurat Webstock 2008. Nu va scriu prea multe despre ce a fost acolo, pentru ca ori stiti deja despre ce este vorba, ori cu ajutorul lui Google, o sa puteti citi.
Voiam sa va spun doar ca in cadrul Webstock, Bobby Voicu a avut o prezentare intitulata Directia in care merge blogosfera si care sunt elementele necesare pentru un blog de succes, prezentare in care, pe langa altii, am fost mentionat si eu.
Multumesc.
Buuuuun. Va spuneam zilele trecute ca o sa revin cu mai multe posturi si uite ca ma tin de cuvant. Luni a fost cel cu Bestcomtur, astazi o sa va povestesc unde am stat, preturi si alte alea. O sa scriu totul in cel mai mic detaliu, pentru ca unii cititori pot fi interesati ce si cum e acolo.
Ok. Hotelul la care am stat se numeste Rinela Beach, se afla in localitatea Kokkini Hani si este la distanta de 12-15 km de Heraklion. In 10-15 minute esti de la aeroport la hotel.
Hotelul este clasat la categoria 5*, dar clar 5* in Grecia. Eu l-as incadra pentru Romania la 4*. Si sa va spun de ce. Noi am ajuns seara in jur de 11.30. Cei de la receptie si-au cerut scuze ca nu era gata camera pentru care optasem si ca sunt nevoiti sa ne cazeze intr-o alta camera. Sa explic.
Noi optasem pentru camera VIP SeaView si prima seara ne-au cazat intr-o camera standard. Diferenta dintre ele este de la cer la pamant. Daca eu am clasificat VIP SV la 4*, camera standard o clasez la 3*, cu toate ca pentru ei ambele au 5*.
Tocmai m-am intors dintr-o vacanta mult asteptata in Creta. O sa fie mai multe posturi despre ce am facut acolo, ce mi-a placut, ce nu mi-a placut, ce am vizitat.
Dar sa incepem cu inceputul. Bestcomtur.
Dupa multe cautari pe net pentru a gasi o companie cu care sa plec in vacanta, dupa ce am incercat sa dau de cei de la Kartago carora le-am trimis vreo 3 mail-uri la care nu au raspuns, am ajuns la Bestcomtur.
D-na Mariana Ionescu mi-a raspuns imediat la mail, mi-a trimis toate ofertele pe care le-am cerut, urmand ca noi sa ne hotaram si sa ii spunem ce, cum, unde si cand. Au urmat o serie de mail-uri trimise, cu o gramada de intrebari din partea noastra la care ni s-a raspuns prompt.
Dupa multe cautari prin oferte, ne-am hotarat la o locatie si un hotel. Am trimis mail-ul cu toate cerintele noastre, ni s-a trimis contractul pe mail, factura tot pe mail, urmand ca noi sa facem plata. S-a facut respectiva plata si pe data de 21.09.2008 am ajuns pe aeroportul Baneasa unde ne-am intalnit cu un reprezentant al companiei Bestcomtur care ne-a dat biletele si toate documentele de care aveam nevoie pentru calatorie.
La Heraklion ne-a asteptat ghidul de acolo, pe numele sau Florina, o tipa de altfel foarte draguta si de treaba, dar care la un moment dat al excursiei noastre, a facut o greseala (care zic eu ca nu se face), greseala care ne-a facut sa pierdem mai multe ore intr-un anume oras din Creta, stricandu-ne putin concediu. O sa va povestesc mai mult intr-un alt post.
Deci, una peste alta, Bestcomtur este o companie serioasa, pe care, zic eu, te poti baza, cu persoane interesate sa-si pastreze si sa atraga cat mai multi clienti, care raspund la telefoane si la mail-uri, care te ajuta cu informatii utile, care nu mint cu nimic in ofertele lor si care au grija ca potentialii clienti sa fie multumiti.
In posturile urmatoare o sa scriu la ce hotel am stat, cat a costat, ce trebuie sa stiti pentru o excursie in Creta, la ce sa va asteptati de la o astfel de excursie, ce va este de folos acolo si la ce sa aveti grija.
In final vreau sa le multumesc celor de la Bestcomtur pentru felul in care a decurs totul.
O scrisoare adresata lui Marius Tuca de catre Fanus Neagu, o scrisoare la care nu poti adauga multe comentarii. De fapt nu poti spune nimic. Nimic…
“Draga Marius Tuca,
În numele amicitiei ce ne leaga,te rog sa inserezi în Jurnalul National aceste rînduri adresate multor ziaristi sau reporteri din mass-media centrala, tineri sau mai putin tineri, dar toti de o seama cu barbaria. O fac atît în numele meu, cît si al unor prieteni ca Radu Beligan, Sergiu Nicolaescu si Stefan Iordache, hartuiti, ca si mine, cu nerusinare tenace, de niste condeie butucanoase.
Va e foame de moarte de ne cautati prin toate spitalele? Asteptati-o cu încredere în pragul casei voastre, va veni, n-a lipsit la nici o întîlnire. Cei care nu ma credeti, puneti mîna pe o lama si ascutiti-o pe venele de la o mîna. Straniu e faptul ca majoritatea dintre voi vor muri fara sa se fi nascut. Un scriitor german, Hans Fallada, a scris un roman intitulat “Fiecare moare singur”. Macar pentru simpatia pe care o purtati scriitorilor straini – cei români de mult nu mai intra în discutie –, încordati-va sa gasiti o explicatie pentru lipsa umbrei voastre pe copertele istoriei contemporane si lasati-ne pe noi în pace. Cred însa ca exemplul Fallada, pe care l-am ales, nu e fericit, întrucît, daca va mai spun ca tot el a scris si romanul “Banii nu fac doi bani”, aleluia!, voi, care stiti ca banii fac totul.
Da, sînt bolnav – cancer de prostata cu diseminari –, ma tratez la Spitalul Elias (ma opresc sa fac o plecaciune în fata medicilor, asistentelor, infirmierelor si tuturor slujitorilor acestui spital pentru imensa lor dragoste de oameni) si nu doresc altceva decît sa ma lasati în pace cu nenorocul, suferinta, spaimele si sperantele mele. Eu stiu sa îndur, vîrsta m-a învatat multe, dar am o familie, rude, prieteni pe care-i îngroziti cînd ma îngropati a doua oara în decurs de sase luni. Va întreb: o faceti din pustiu sufletesc sau din cea mai elementara lipsa de constiinta profesionala? Apoi, ce bucurie va trezeste suferinta altora? Si, mai ales, pentru ce ne vreti dincolo de dincolo? Literatura nu cititi, prin urmare nici cartile mele, la film nu mergeti, la teatru nici atît. Îmi închipui cu toata sinceritatea ca nici de urît nu ne urîti. Atunci nu încape decît o singura explicatie: sînteti mînati cu biciul de patronii vostri sa aduceti stiri ce sa sature asteptarile unui public, de voi însiva format metodic, de-a lungul timpului, ca amator de telenovele imbecile, senzationalism ieftin, erotism vulgar etc.
As mai avea destule sa va spun, dar ma opresc aici, încheind cu fraza unui mare scriitor rus (voi, se întelege, ati fi vrut sa fie unul american, dar n-am ce face): “Urît mai traiti, domnilor!”. Fanus Neagu ”
Recent Comments