Redescoperă România pe 2 roți

 

Tare plăcut e când vezi că se întamplă lucruri. La cele frumoase mă refer. Unul dintre ele este proiectul inițiat de doi oameni: Sebi şi Robert. N-o să vă spun toată povestea, pentru că o s-o gasiți pe blogul lui Sebi.

O să vă spun doar că respectivii, începând cu 1 Iulie, se vor urca pe motociclete și vor Redescoperi România, acoperind cam 11.000 de kilometri. Frumos este că n-o fac doar de plimbare, ci au și un scop. Adică, pe lângă promovarea tursmului și promovarea siguranței și respectului pe șosele, cei doi s-au gândit și la partea umanitară, urmând să-l ajute pe Zolty.

Harta cu locurile prin care vor trece, o găsiți mai jos, iar traseul exact, programul și alte detalii, așa cum spuneam, la Sebi pe blog.

Baieții au ca sponsori și parteneri media pe cei de la Petrom, Microsoft Internet Explorer 9 și Romtelecom, respectiv Revista Top Gear și Realitatea.Net, dar asta nu înseamnă că nu sunt deschiși și la alte propuneri. 🙂

Sebi, Robert, felicitări pentru ce faceți, drum bun și vă aștept la Vaslui! 🙂

Sursa Foto

Citește restul articolului

The Bucket List? Da…dar nu acum!

Sună ciudat…vă rog să nu vă supăraţi pe mine, dar sună ciudat… Leapşa Timpului. Am senzaţia că e o leapşă pentru cei care au ajuns la o vârstă considerabilă, sau pentru cei bolnavi de vreo boală incurabilă şi nu mai au timp să facă lucrurile pe care şi le-ar fi dorit. Sună ca un The Bucket List şi mi-e tare greu să răspund.

Mi-e greu pentru că, în primul rând, chiar n-am niciun lucru pe care să mi-l fi dorit să-l fac şi nu l-am făcut, şi nu am lucruri pe care mi le doresc şi pe care, cândva, nu le voi face. Ştiu, sună ciudat, ceea ce înseamnă că ori sunt eu limitat, ori, într-adevăr, mi s-au îndeplinit până acum toate dorinţele.

Nu ştiu de la cine a plecat leapşa, însă am citit ce a scris Marieta (de la care am şi primit leapşa), Mihai şi Claudiu. Şi am văzut acolo multe chestii. O să menţionez câteva: călătorii, sport, zbor cu avionul, paraşutism, scuter, citit, învăţat, bridge, muzicş si multe altele.

Nu mai fac sport, aşa e. Dar mă opreşte cineva? Da, ştiu, munca, laptop-ul, lenea. Nu călătoresc atât de mult pe cât aş vrea. Şi banii sunt o problemă, dar şi timpul. Oricum, cât am călătorit în ţara de când cu blogul, nu călătoream acum câţiva ani. Blogul m-a dus la Bucureşti de foarte multe ori, blogul m-a dus la Cluj, blogul m-a dus la Timişoara, blogul m-a dus la Poiana Braşov şi blogul mă va mai duce în multe locuri în ţara asta. Peste graniţă, am fost în destule locuri şi o să mai merg. Câteva destinaţii ar fi Maroc, Brazilia, Peru, Venezuela, Thailanda. Vor veni, sunt sigur. 🙂

N-aţi zburat cu avionul? Nu-i nimic. O să aveţi timp. Mihai, n-ai scuter? O să-ti iei, aşa cum spuneai şi tu. Nu citiţi? Cine vă opreşte? Marieta, nu mai joci bridge? Păi ia găseşte-ţi tu 3 „pensionare” ca tine 🙂 şi apucaţi-vă de bridge. Claudiu, te rog, nu mai ţine chitara doar pentru a o şterge de praf. 🙂

Ok, sunt situaţii când problemele de sănătate nu-ţi dau voie să faci diverse lucruri pe care le-ai fi putut face înainte. Atunci, da, ai tot dreptul să scrii ce n-ai făcut şi ce ţi-ai fi dorit să faci. Şi să nu înţelegeţi greşit. Nu este un articol în care să vă judec. E doar un alt articol motivaţional. 🙂

Încă o dată, vă rog să mă scuzaţi, dar la leapşa asta o să răspund peste vreo 50 de ani. 🙂

Bună, numele meu este Sorin, am 38 de ani şi am chestii pe care mi le doresc. Cândva, le voi face. Nu ştiu când va fi acel cândva, dar va fi. 🙂

Sursa Foto

PR Beta 2011 – Bogdan Theodor Olteanu

 

Așa cum însuși el o spune, Bogdan consideră că online-ul a însemnat, în primă fază, o complicare a vieții. Cred. Și nici nu-mi permit să-l contrazic. Însă trebuie să recunoaștem că la partea de campanii online, se pricepe. Așa complicat cum e. 🙂

Ascultați-l și o să-mi dați dreptate. Felul în care Bogdan și-a facut prezentarea și felul în care pune problema, cam spune totul despre el. 🙂

PS: Mai multe o să vedeţi la amicele de la PR Beta, pentru că ele o să pună integral toate filmuleţele cu cei care au “spicărit” la Timişoara. Deja au început. 🙂

Am nevoie de puţin ajutor

E tare interesant sa vorbeşti cu o persoană, fără să ştii cine e acea persoană şi abia după aceea să descoperi. Zilele trecute, m-am conversat cu cineva pe mail. Până aici, nimic ieşit din comun. M-a întrebat ceva legat de maşini şi i-am răspuns. Nu ştiu cât i-am fost de ajutor. Însă, mi-a plăcut tare mult cum scrie, cum povesteşte.

Abia după aceea mi-a spus că a plecat din ţară atunci când avea 11 ani. Cu toate astea, cu foarte mici scăpări, scrie PERFECT româneşte, deşi, de la acea vârstă, a trăit până acum în 9 ţări. Şi nu are 2 ani de când a plecat. Are ceva… Nu vă pot spune ce vârstă are şi cine e, pentru că nu ştiu dacă ar fi de acord cu asta. Nici măcar nu ştie că am scris acest articol. Până la urmă, nici nu are foarte mare importanţă pentru voi.

Acum, aş vrea să mă ajutaţi cu două chestii.

1. Persoana respectivă vine în ţară după mult timp. Şi ar fi interesată de o şcoală de vară la care băieţelul ei de 8 ani să înceapă să înveţe limba română. De preferat ar fi în Braşov sau undeva în oraşele apropiate. Ultima opţiune ar fi Bucureştiul. Dar dacă ştiţi şi din Bucureşti, e ok.

2. Să-mi recomandaţi cam care ar fi cele mai serioase şi nu extrem de scumpe firme de Rent a car din Bucureşti.

Credeţi că o putem ajuta? Şi nu pot decât să vă mulţumesc pentru asta! 🙂

Somewhere over the rainbow…

Cum poate o voce şi un ukulele, fără vreun alt ajutor, să sune aşa?
Ia…închideţi puţin ochii şi ascultaţi… Unde vă vedeţi?

Hai să visăm puţin… 🙂